Curtea de Apel București începe astfel judecata în dosarul care a fost înregistrat în data de 15 iunie.

„Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane:-art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar)-1 persoană”, se arată în comunicatul Colegiului Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS).

Scandalul a început după ce, în urmă cu trei ani, cotidianul România liberă a dezvăluit că Mugur Isărescu a fost colaborator al Securităţii.

„Sursa Manole“ – acesta era numele de cod sub care s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Mugur Isărescu se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe, scria atunci România liberă.

Ulterior, surse din fosta Direcţie de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii au declarat că guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, ar fi fost „ofiţer deplin conspirat” în cadrul Institutului de Economie Mondială (IEM).

El ar fi fost recrutat ca ofiţer în 1971, când se pregătea să-şi finalizeze studiile de la Academia de Ştiinţe Economice, şi în acelaşi an a fost angajat la IEM. Istoria acestui Institut a intrat în atenţia publică după ce ziarul România liberă a publicat documente din care reiese că, pe vremea când era angajat la IEM, Mugur Isărescu a semnat note informative sub numele de cod „Manole”.

În cadrul IEM funcţiona şi o divizie specială, folosită pentru legendarea şi trimiterea în străinătate a unor ofiţeri acoperiţi, căreia i s-a dat numele de „Grupul Operativ Negoiu”. De-a lungul timpului, Departamentul Securităţii Statului a deschis cel puţin trei dosare care au vizat IEM, aşa cum reiese din documentele de la CNSAS.

Unul a fost Dosarul de obiectiv „Fundaţia”, iar celelalte două au avut denumire identică – Dosarul de obiectiv „Institutul de Economie Mondială”.

Două dintre dosare au fost deschise de UM 0544 (Centrul de Informaţii Externe) şi erau axate pe probleme de contrainformaţii, pe când cel de-al treilea a fost deschis de Direcţia a III-a de Contraspionaj a Securităţii, scrie site-Pressone.ro. Documentele arată că, din aproximativ 170 de angajaţi ai Institutului, mai mult de o treime – circa 60, în anul 1979 – erau ofiţeri acoperiţi ai UM 0544.

Dosarele de Securitate ale Institutului de Economie Mondială se găsesc la CNSAS, incluse în fondul documentar al Dosarului de obiectiv „Agerpres”. La CNSAS nu se află însă şi un Dosar de personal al lui Mugur Isărescu.

Mai multe detalii despre Mugur Isărescu, IEM și Securitate, aici.