Motiv de controversă tocmai din cauza faptului că nimeni nu o înţelege exact, taxa de clawback lansează dispute între reprezentanţii companiilor producătoare de medicamente şi pacienţii din România, de o parte a baricadei, iar de cealaltă Casa Naţională de Asigurări de Săntătate.
Producătorii de medicamente susţin că taxa de clawback ar trebui să se aplice pe creşterea anuală a producţiei de medicamente a fiecărei firme, iar limita nu poate fi mai mică decât ceea ce s-a produs în anul precedent. În România, ordonanţa 77, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie, obligă producătorii să plătească această taxă pe toate medicamente care nu sunt acoperite din cauza deficitului de buget, susţin producătorii de medicamente. "Prin aplicarea noii taxe, industria farmaceutică ar putea suferi o scădere a pieţie cu 30%", conform unui studiu al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. "Pentru un medicament care costă 100 de lei, plătim 136 de lei" "Am făcut o simulare pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa de clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde RON. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de lei vândut pe piaţă, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 de lei, lucru imposibil de susţinut", a declarat Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Scenariile reprezentanţilor pacienţilor sunt apocaliptice: la fiecare final de trimestru nu se vor mai găsi medicamente în farmacii, pentru ca producătorii să nu depăşească limita impusă de minister. "Dacă nu vor achita contribuţia clawback, atunci sancţiunea constă în eliminarea medicamentelor acelui producător de pe lista medicamentelor compensate şi gratuite. În acest caz, cei mai afectaţi vor fi pacienţii care se vor afla în situaţia de a-şi cumpăra medicamentele integral cu banii proprii, în cazul fericit în care îşi vor permite", susţiune Vasile Barbu, reprezentant al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor. Bolnavii de cancer vor scoate lunar din buzunar mai mult cu 4.000 de lei Bolnavii de cancer vor avea poate cel mai mult de suferit. Pentru ei, după estimări, banii pe îi dau pe medicamente ar putea fi cu până la 4.000 de lei, pe lună, mai mulţi. "Bolnavii de cancer au avut foarte mult de suferit în urma ultimelor reglementări, începând cu cu interzicerea comercializării tratamentelor injectabile în farmaciile cu circuit deschis şi terminând cu schimbările în cazul listei C2. Tot ce ne dorim este să nu ne confruntăm, din cauza acestei taxe, cu dispariţia medicamentelor din farmacii", a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România(FABC). Preşedintele CNAS: "Nu are vreun semnal că producătorii ar vrea să se retragă de pe piaţă" Taxa clawback este un instrument indispensabil, pe care îl folosesc toate statele la ora actuală, pentru că stabileşte un echilibru între resurse şi tendinţa relativ naturală a producătorilor de medicamente şi a farmaciilor de a creşte necontrolat consumul de medicamente, susţin reprezentaţii CNAS. "În România, în ultimii trei ani, mai exact din 2008, de când ministrul Nicolăescu a scos plafoanele la farmacii, nu am avut niciun mecanism de reglare a consumului de medicamente. Producătorii de medicamente trebuie să înţeleagă că piaţa nu este nelimitată şi, dacă nu se încadrează în bugetul alocat, plătesc. Nici măcar nu este o taxă, pentru că ar fi avut o valoare fixă, aşa, ea variază. Că e taxa prea mare sau prea mică, nu pot comenta acest lucru, pentru că nu am bilanţul lor contabil. Astăzi vom reanaliza acest proiect. Noi, iniţiatorii ei, adică Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii şi CNAS îi vom consulta şi pe producători", ne-a declarat preşedintele CNAS, Lucian Duţă, care susţine că nu are vreun semnal că producătorii ar vrea să se retragă de pe piaţă. "Chiar dacă s-ar întâmpla asta, nu înseamnă că nu avem şi alte variante terapeutice", mai spune şeful CNAS.
Recomandările noastre
