Anul Tigrului de Apă. „Revelionul” chinezesc a fost interzis mulți ani în țara de baștină. Istoria secretă

Sursa: arhiva EVZ

Astăzi, la ora 18.00, ora României, se intră în Noul An Chinezesc, practic debutând cel mai lung Revelion din lume. Serbările dedicate în fiecare an schimbării țin 15 zile, de la prima Lună Nouă din primăvară la prima Lună Plină.

Fiind legat de acest fenomen astronomic, Anul Nou Chinezesc nu are o dată fixă, fiind sărbătorit în altă zi în fiecare an. Anul acesta, cele 12 cicluri ale Lunii încep pe 1 februarie și se sfârșesc pe 22 ianuarie 2023.

Fiecare an chinezesc este sub semnul unui animal zodiacal și al unui element natural. 2022 va fi sub semnul Tigrului de Apă, iar cel care tocmai se încheie a fost sub Bivol.

Nu o să intrăm în lumea predicțiilor, nefiind acesta scopul rubricii, dar trebuie spus că ”Revelionul” chinezesc a devenit și în România o sărbătoare, nu numai pentru comunitățile de chinezi și vietnamezi, dar și pentru mulți români.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

”Secretul” apariției acestui fenomen este pătrunderea tot mai puternică pe ”piața ideilor” a învățăturilor de tip Feng Shui sau Reiki.

Sărbătorit, așadar, și la noi, Anul Nou Chinezesc se serbează în China abia din 1996, adică doar de 26 de ani, după ce a fost interzis sub autoritățile republicane și comuniste.

În 1912, când China a trecut la calendarul gregorian, Anul Nou Chinezesc a fost transformat în Festivalul Primăverii. Apoi, din 1949, când Mao Zedong a preluat puterea, a fost interzis.

Dansul alegoric al dragonului, focul de artificii care alungă spiritele rele, plicurile roșii în care părinții puneau cadouri în bani pentru copii, toate au fost considerate superstiții religioase și feudale.

După moartea lui Mao, practicanții nu mai erau pedepsiți, dar Anul Nou a fost considerat sărbătoare națională abia din 1996.