Anul Nou în lume. Sursa foto: Freepik.com Anul Nou se celebra la Liturghie în România Modernă. Cum s-a ajuns azi, ca Anul Nou să fie ziua în care te refaci după Revelion.
Data de 1 Ianuarie a fost marcată secole la rând cu un anumit ritual în România Modernă. Cel puțin până la mijlocul secolului XIX, nu s-a știut de Revelion. Catolicii celebrau Noaptea Sfântului Silvestru.
Anul Nou și Liturghia de Sfântul Vasile
Anul Nou se celebra ca dată a Tăierii Împrejur a Mântuitorului Hristos, la 8 zile de la Nașterea Sa. Atunci, evreii dădeau dreptul mamei să meargă la Templu după săvârșirea curăției după lehuzie sau lăuzie. Tot în acea zi, se celebrează Sfântul Vasile cel Mare. Legenda spune că a salvat Thessalonicul de păgâni colectând aurul de la oamenii din cetate. Inițial dorea să-l dea ca salvare materială. S-a rugat la Dumnezeu și păgânii s-au retras. A copt pâini, ascunzând aurul în fiecare pâine. Dumnezeu a făcut ca fiecare să găsească în pâinea sa, aurul pe care-l dăduse.Grecii și astăzi taie de Anul Nou Vasilopita în care este un bănuț de aur.
Domnitorii, pământeni, apoi fanarioți nu ratau niciodată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, în Dimineața de 1 Ianuarie. Urma apoi un ospăț cu tipic. Adică era un ospăț oficial, politic. Dar piesa de rezistență era slujba religioasă din acea dimineață de 1 Ianuarie.
Anul Nou și dregătoriile
Anul Nou era pentru boieri o zi unică. De regulă, de Crăciun, ei duceau la Domnie, simbolul rangului sau dregătoriei avute în anul ce se încheia. Domnitorul medita, cugeta în săptămâna până la Anul Nou, ce va face. Dacă în ajunul Anului Nou, boierul primea acasă răvașul sau semnul puterii și rangului, a doua zi, mergea la Curtea Domnească. Era pofit la ospăț.
Ospățul era stabilit prin binecuvântarea de 1 Ianuarie a Domnului. Pocalul închinat era urmat de salve de tun. Boierii închinau și ei. Apoi „se lucra aspra mâncării” cum se zice. Nu lipsea „meterhaneaua” adică muzica orientală care însoțea îndestularea.
Ceaușescu a preluat și el obiceiul
Chiar dacă după 1850, „bonjouriștii” au venit cu Revelionul, adică petrecerea din noaptea Anului Nou, obiceiul politic a supraviețuit. Ceaușescu celebra Anul Nou fie la București, la Clubul Diplomaților, fie la vreo stațiune. Avea obiceiul să primească de la prim-secretarii e partid cadouri. La fel și de la demnitarii din București.
Introducând principiul „rotirii cadrelor”, Ceaușescu, de 1 Ianuarie, dădea decrete de amnistie pentru deținuți (care devenea publică de ziua sa, 26 ianuarie) și decrete de numire în funcții. Cei de la „Centru” sperau să nu plece prea departe iar cei din „teritoriu” și-ar fi dorit să vină „la Centru”.
Recomandările noastre
