În 2024 au loc alegeri în țări în care trăiește aproape jumătate din populația lumii, de la alegerile generale din Taiwan din ianuarie la cursa prezidențială din SUA din noiembrie.

Voturile au loc pe fondul unor conflicte economice și geopolitice în creștere. Trebuie să avem în vedere războiul din Ucraina, conflictele din Orientul Mijlociu și tensiunile comerciale în creștere dintre Statele Unite și China. Acestea sunt cele mai mari două economii ale lumii.

Jumătate din populația lumii va vota în 2024

În unele țări, există îngrijorări cu privire la rezistența democrației înseși. Discursul politic s-a polarizat sau a fost deformat de dezinformare. Multe dintre alegerile din acest an nu vor fi libere și corecte sau rezultatele lor vor fi contestate. La jumătatea celui mai important an electoral din istorie, iată câteva teme comune care au apărut în rapoartele Reuters din întreaga lume.

Costul vieții

De la prețul cepei verzi în Indonezia până la facturile mai mari la combustibil în Europa, creșterile prețurilor la alimente, energie și alte produse de bază au afectat nivelul de trai al gospodăriilor din întreaga lume. Guvernele și liderii în exercițiu plătesc pentru aceasta.

Sondajele au arătat că preocupările legate de costul vieții au fost un factor important în scăderea sprijinului. Un exemplu în acest caz este partidul prim-ministrului Narendra Modi în India. Pot fi observate și pierderile suferite de partidele principale la alegerile pentru Parlamentul European din iunie și eșecul conservatorilor aflați la putere în Marea Britanie.

În Africa, nemulțumirile legate de nivelul de trai și de șomaj au contribuit la pierderea majorității de către ANC în alegerile din Africa de Sud. Înrăutățirea sărăciei va contribui probabil la stabilirea rezultatului votului din decembrie din Ghana pentru succesiunea președintelui Nana Akufo-Addo.

Sondajele efectuate înainte de alegerile din SUA sugerează că alegătorii sunt neimpresionați de eforturile președintelui Joe Biden. Mulți americani având sentimentul că nivelul lor de trai scade, în ciuda datelor economice puternice. O situație excepțională este în Mexic. Partidul de guvernământ MORENA a ieșit învingător după ce a oferit subvenții ample alegătorilor cu venituri mici.

Responsabilii cu politicile economice afirmă că există semne că inflația revine la normal. Aceștia avertizează că aceasta nu a fost încă complet domolită și că multe economii rămân fragile. „O serie de puncte de presiune ar putea dezechilibra economia globală", a avertizat în iunie Agustin Carstens, șeful grupului de coordonare al băncilor centrale, Banca Reglementelor Internaționale (BRI).

Tranziție ecologică

Mulți alegători se gândesc în primul rând la costul vieții. Astfel, acțiunile privind schimbările climatice au fost adesea excluse din campaniile electorale. Chiar dacă temperaturile globale bat noi recorduri și numărul deceselor cauzate de căldura extremă crește.

Sondajele arată că europenii sunt în continuare în favoarea unor măsuri ambițioase de combatere a încălzirii globale. Totuși, dezbaterea s-a axat pe costurile percepute pentru mijloacele de subzistență. Lobby-urile din agricultură și din alte domenii au intensificat apelurile pentru o relaxare a politicilor de reducere la zero a emisiilor.

În cadrul alegerilor europene din 2024, Verzii ecologiști au pierdut cea mai mare parte din câștigurile obținute cu cinci ani înainte. În Marea Britanie, laburiștii au renunțat la o promisiune de investiții ecologice de 28 de miliarde de lire sterline. Aceștia au afirmat că țara nu și-o poate permite. În timp ce rivalii lor conservatori s-au descris ca fiind „de partea șoferilor". Astfel, aceștia au atacat programele cu trafic redus și emisii reduse.

Cea mai mare provocare la adresa tranziției ecologice ar putea veni din partea Statelor Unite. Donald Trump a făcut campanie electorală pe baza unor politici de susținere a utilizării continue a combustibililor fosili. Rămâne de văzut cât de mult din subvențiile ecologice prevăzute de Legea privind reducerea inflației (IRA) a lui Biden rămân în vigoare în cazul unei victorii a lui Trump.

Fenomenul extremei drepte

Criza costului vieții a dus la creșterea sprijinului pentru mișcările de extremă dreaptă din țările occidentale în 2024. Aceștia s-au bazat pe un amestec de politici anti-imigrație și naționaliste. De asemenea, au pus accent pe planuri de cheltuieli economice adesea nefinanțate și retorică populistă care atacă elitele globale.

În martie, partidul portughez Chega și-a cvadruplat numărul de locuri în parlament. Astfel, a devenit al treilea partid ca mărime din țară. Trei luni mai târziu, colegii săi eurosceptici de extremă dreaptă au câștigat în alegerile pentru Parlamentul European.

În Franța, Raliul Național al lui Marine Le Pen nu a reușit în alegerile de duminică să obțină majoritatea la care râvnea. Totuși, a devenit cel mai mare partid dintr-un parlament cu majoritate de voturi. Aceștia riscă acum să arunce a doua cea mai mare economie a Europei în paralizie politică.

În Marea Britanie, Partidul Reformei, naționalist și anti-imigrație, a obținut peste patru milioane de voturi. Astfel, a contribuit la prăbușirea sprijinului pentru conservatorii aflați la putere, chiar dacă sistemul electoral uninominal al Marii Britanii a însemnat că a obținut doar câteva locuri.

Migrația, o temă electorală

Alegerile din 29 septembrie 2024 din Austria vor fi urmărite îndeaproape. Sondajele arată că Partidul Libertății (FPO), de extremă dreapta, își devansează rivalii. Acesta s-a clasat pe primul loc la alegerile pentru Parlamentul European.

În Statele Unite, Trump a făcut din imigrație una dintre principalele sale probleme de campanie internă. Fostul președinte a afirmat că va efectua deportări în masă și va pune capăt cetățeniei prin naștere. De asemenea, acesta are în plan extinderea interdicției de călătorie pentru persoanele din anumite țări.

Mohit Kumar, economist șef al casei de investiții Jefferies, a remarcat că imigrația ca temă electorală a fost mai fierbinte tocmai în marile economii occidentale. În cadrul acestora, populațiile îmbătrânite au creat deficite de forță de muncă. „Din punct de vedere economic, avem nevoie de imigrație, dar dinamica politică se îndepărtează de imigrație", a spus el.

Datorii și generozitate electorală

Având în vedere dificultățile economice atât de răspândite, mulți politicieni se oferă să cheltuiască mult și să reducă impozitele în încercarea de a câștiga puterea. Cu riscul de a crește datoria globală, care a ajuns deja la niveluri record după pachetele uriașe de stimulare post-pandemice din economiile lumii bogate.

Firma de rating de credit S&P Global a avertizat că este puțin probabil ca Statele Unite, Franța și alte guverne din Grupul celor șapte (G7) să oprească creșterea datoriei lor „în stadiul actual al ciclurilor lor electorale".

Raportul anual al BRI din iunie a declarat că un an electoral ca acesta aduce un risc „deosebit de ridicat" de expansiune fiscală care ar putea complica eforturile de a aduce inflația la țintă.

Marea Britanie și Franța  sunt două țări care se luptă să își echilibreze bugetele. Autoritățile de supraveghere bugetară din aceste națiuni au observat că multe promisiuni de cheltuieli nu au fost finanțate sau evaluate în mod realist.

Creșteri de taxe și impozite

Trump s-a angajat să mențină în vigoare o reducere amplă a impozitelor din 2017, pe care a semnat-o în timpul mandatului său. Echipa sa economică a discutat despre o nouă rundă de reduceri dincolo de cele adoptate în primul său mandat.

Biden, la rândul său, propune creșterea taxelor pentru întreprinderi și persoane fizice bogate. Acesta a promis să nu majoreze impozitele pentru gospodăriile care câștigă mai puțin de 400.000 de dolari pe an. Președintele vrea să ajute americanii cu venituri mici și medii cu costurile de îngrijire a copiilor. Guvernul federal al SUA are în prezent o datorie de peste 34 000 de miliarde de dolari.

Se consideră că astfel de niveluri ale datoriei fac economia globală mai vulnerabilă la șocurile financiare. Fondul Monetar Internațional a îndemnat guvernele să își reducă împrumuturile în 2024.

„Din păcate, planurile fiscale de până acum sunt insuficiente și ar putea fi deraiate în continuare, având în vedere numărul record de alegeri din acest an", a declarat economistul șef Pierre-Olivier Gourinchas într-un blog recent.

Apărare și securitate

Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc, chestiunile legate de apărare și securitate au ocupat un loc important într-o serie de campanii electorale din acest an - în special în țările aflate în apropierea punctelor fierbinți.

În februarie, Finlanda l-a ales președinte pe Alexander Stubb, care a făcut campanie pentru ca această țară, anterior nealiniată, să participe pe deplin la NATO și să permită tranzitul armelor nucleare prin aceasta. În Lituania, actualii președinți au câștigat alegerile, dominate de preocupările legate de Rusia și de apelurile pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Alegerile prezidențiale și parlamentare din Taiwan de la 13 ianuarie s-au axat pe argumente privind cea mai bună modalitate de a trata cu China, care consideră insula drept propriul său teritoriu. Partidul de guvernământ DPP a obținut președinția pentru un al treilea mandat, candidatul său promițând să protejeze Taiwanul de intimidare și subliniind în același timp necesitatea dialogului cu Beijingul.

În Statele Unite, furia alegătorilor democrați față de acțiunea militară a Israelului în Gaza - și față de sprijinul continuu al lui Biden pentru Israel - a apărut ca o vulnerabilitate majoră pentru acesta. Părerile americanilor cu privire la conflict au fost împărțite în funcție de partide, republicanii sprijinind în mare măsură Israelul.

În timp ce Biden își exprimă sprijinul neclintit pentru NATO, Trump a declarat că, dacă va reveni la Casa Albă, America va regândi în mod fundamental scopul NATO. De asemenea, el a afirmat fără dovezi că, dacă va fi ales, va pune capăt conflictului din Ucraina chiar înainte de a-și prelua funcția. În această privință, Biden a replicat că Trump "habar nu are despre ce vorbește".

Democrația este în pericol?

Organizațiile pro-democrație estimează că aproape trei sferturi din populația lumii trăiește în autocrații. Observatorii și grupurile pentru drepturile omului au semnalat îngrijorări cu privire la corectitudinea alegerilor din acest an din Bangladesh, Azerbaidjan, Belarus, Cambodgia, Iran și Rusia. Voturile din Algeria și Uzbekistan se confruntă cu întrebări similare.

Înfrângerea electorală a lui Modi a fost salutată de unii comentatori drept o dovadă a rezistenței democrației sale. În martie, în Senegal a avut loc o predare pașnică a puterii, după ce măsurile luate de președintele în exercițiu pentru a întârzia votul au declanșat proteste.

Cel mai mare test al democrației în 2024 ar putea fi însă la Washington. Trump refuză să se angajeze să accepte rezultatele alegerilor sau să excludă posibile violențe în jurul concursului din 5 noiembrie. El pregătește deja terenul pentru a contesta o eventuală înfrângere.

„Ar trebui să fim destul de îngrijorați", a declarat Steven Levitsky, politolog și profesor de guvernare la Universitatea Harvard, la un eveniment al think tank-ului Brookings în iunie.

„O democrație nu poate supraviețui dacă un partid dintr-un sistem bipartid nu se angajează să joace după regulile democratice ale jocului" a spus acesta, conform Reuters .