Anul 2026 sub semnul salvării a două baze sportive: refacerea CSM Onești și a bazinelor de la ”Lia Manoliu”

Anul 2026, Anul Nadia Comăneci”, se anunță a fi unul de referință pentru sportul din România, nu doar prin prisma simbolismului istoric, ci mai ales prin investițiile masive menite să scoată din paragină simbolurile performanței naționale.

În timp ce Parlamentul a declarat oficial 2026 drept „Anul Nadia Comăneci”, autoritățile accelerează procedurile pentru două șantiere critice: refacerea bazinelor de la complexul sportiv ”Lia Manoliu” și modernizarea completă a CSM Onești, „leagănul” gimnasticii mondiale.

În iunie, Parlamentul a declarat anul 2026, „Anul Nadia Comăneci” prin lege.

Senatul României a motivat inițiativa astfel: „ Pe 18 iulie 2026, se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial, prin primirea punctajului de 10 la o ediţie a Jocurilor Olimpice, fiind prima gimnastă care a primit un zece perfect (compus din 7 note de 10), care a dat afişajele electronice peste cap şi a stabilit un record absolut, provocând confuzie şi uimire, dar mai ales o bucurie imensă”.

Ratingul României, menținut la „BBB -", cu perspectivă negativă. Fitch: Datorii, creștere economică slabă și tensiuni în coaliție

Secretul Smarandei Gheorghiu, „Maica Smara”, femeia din România care a cucerit Europa

CSM Onești: O investiție de 20 de milioane de euro pentru gimnastica și sportul oneștean

Pe 18 iulie 2026, lumea va celebra o jumătate de secol de la primul 10 perfect din istoria gimnasticii, obținut de Nadia Comăneci la Montreal. Pentru România, momentul coincide cu o cursă contra-cronometru pentru salvarea bazei sportive unde a început totul.

O echipă entuziastă condusă de Ingrid Istrate, directorul CSM Onești, a reușit să atragă finanțări importante din zona privată pentru realizarea studiului inițial și ulterior să aducă în atenția decidenților necesitatea demarării unor investiții ample pentru salvarea bazei sportive a clubului.

După ani în care sălile de antrenament ale CSM Onești sunt măcinate de igrasie și afectate de trecerea timpului, în ciuda micilor reparații de întreținere, Compania Națională de Investiții (CNI) a confirmat pași concreți pentru 2026. Documentația pentru indicatorii tehnico-economici urmează să ajungă pe masa Guvernului pentru aprobare, deschizând calea unei investiții ce depășește 20 de milioane de euro.

Complexul sportiv din Onești, din care face parte și sala de gimnastică în care s-a pregătit lotul olimpic al României din anii 1970 și actuală bază de antrenament al lotului național de junioare, împreună cu Liceul ”Nadia Comăneci” reușește să aducă medalii importante pentru sportul nostru.

Alte gimnaste care și-au început activitatea sportivă la Onești sunt: Teodora Ungureanu (3 medalii olimpice (2 argint, 1 bronz la Montreal 1976), o medalie de argint la Campionatele Mondiale (1978) și 3 medalii la European (2 argint, 1 bronz)), Lavinia Agache (Medaliată cu aur (echipe) și bronz (sărituri) la Jocurile Olimpice din 1984; multiplă medaliată la Mondiale (1 aur, 3 argint, 1 bronz) și European (1 aur, 2 argint, 1 bronz)), Diana Chelaru (Medalie de bronz cu echipa la Jocurile Olimpice de la Londra (2012) și medalie de argint la sol la Campionatele Mondiale din 2010) și Ana Maria Bărbosu, componentă a lotului național de gimnastică (Medalie de bronz la sol la Jocurile Olimpice din 2024; multiplă campioană europeană la juniori și medaliată la Europeanle de seniori din 2025).

Oneșteanca, Mihaela Cambei, este una dintre cele mai valoroase sportive ale României din ultimii ani, fiind considerată o adevărată forță în halterele mondiale. Momentul său de glorie maximă a fost la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, dar palmaresul ei este impresionant la toate nivelurile.

Iată principalele medalii cucerite de Mihaela Cambei:

Planul de modernizare a CSM Onești cuprinde:

• Reabilitare totală: Sala de gimnastică, anexa, sala de atletică grea, sediul administrativ și terenurile de tenis.

• Construcții noi: Demolarea vechiului microhotel, practic niște bungalouri improprii, și a cantinei pentru a face loc unor corpuri moderne de cazare și recuperare pentru sportivi.

• Muzeul Gimnasticii: Construirea unei clădiri dedicate memoriei performanțelor de la Onești, alături de o sală nouă de haltere și spații de conferințe.

Lia Manoliu: Sfârșitul erei „balonului de cauciuc” pentru David Popovici

O altă rană deschisă a sportului românesc, Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu”, primește în sfârșit oxigen financiar. Bazinele acoperite, închise succesiv în 2016 și 2018 din cauza degradării, au primit „verde” pentru finanțare chiar la finalul acestui an.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat ordinul pentru alocarea a aproape 100 de milioane de lei, un gest care vine la un an și jumătate după apelul disperat al campionului olimpic David Popovici. Sportivul a fost nevoit să se antreneze pe timp de iarnă sub un balon de cauciuc, o soluție de avarie improprie pentru un recordman mondial.

Detalii tehnice ale proiectului (Durată: 30 de luni):

• Suprafață: 12.000 mp desfășurați pe subsol, subsol tehnic și parter.

• Modernizare: Eficiență energetică, sisteme noi de ventilație și încălzire, foraje proprii pentru alimentarea cu apă din subteran.

• Capacitate: Introducerea de tribune noi (70, respectiv 110 locuri) și refacerea sistemelor de filtrare a apei.

Investiții sub umbrela CNI: Anghel Saligny și PNDL

Aceste obiective majore fac parte dintr-o strategie mai largă de investiții prin programele naționale gestionate de CNI. Dacă pentru Onești anul 2026 reprezintă startul execuției pe scară largă, pentru București acesta va fi primul an de șantier propriu-zis după finalizarea etapei de proiectare (estimată la 6 luni).

„Putem să protejăm performanța doar dacă oferim infrastructură”, par a spune autoritățile, presate de termenele legale ale „Anului Nadia Comăneci”.

Faptul că sălile fonion ale natației românești sunt încă închise, că sala în care s-a antrenat Nadia Comăneci a ajuns un simbol al paraginii rămâne o pată pe obrazul sportului românesc. Totuși, 2026 se conturează ca momentul în care promisiunile de pe hârtie ar putea devi realitate în teren. Cu peste 120 de milioane de euro direcționați către aceste două puncte nevralgice, România speră să nu mai fie doar țara campionilor „născuți din noroi”, ci a celor crescuți în baze sportive de talie mondială.