Anul 1975. Nicolae Ceaușescu, între Washington DC, Helsinki și inundații devastatoare
- Florian Olteanu
- 28 octombrie 2026, 06:54
Ceaușescu, la congresul XIV. sursa: Agerpres
- Turneul lui Nicolae Ceaușescu în aprilie 1975 în Asia
- Vizitele din Orientul Mijlociu și Africa în aprilie 1975
- Vizita în America Latină, iunie 1975
- Vizita la Washington DC, 11 iunie 1975
- Escala la Londra și Actul Final de la Helsinki
- Vizita lui Gerald Ford la București, 2-3 august 1975
- Ultimele vizite internaționale ale anului 1975
- Vizite interne esențiale în 1975
- Nicolae Ceaușescu și indundațiile din 1975
Anul 1975 este pentru Nicolae Ceaușescu, în general, un an cu realizări. Sunt însă și probleme interne. Natura se dezlănțuie în vara anului 1975 și se produc o serie de inundații soldate cu pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Continuă investițiile din credite externe conform directivelor Congreselor precedente. Nicolae Ceaușescu vizitează SUA, un al doilea Președinte al SUA, Gerald Ford vine la București. „Clauza Națiunii celei mai favorizate” este primită de către Nicolae Ceaușescu, evident, din dorința de a avea tarife preferențiale în relația cu SUA. Ceaușescu vizitează state asiatice, africane, din Orientul Mijlociu, America de Sud și Europa. În rest, la trei decenii de la finalul celui de Al Doilea Război Mondial, liderul român participă la Conferința care duce la crearea CSCE la Helsinki.
Turneul lui Nicolae Ceaușescu în aprilie 1975 în Asia
Nicolae Ceaușescu începe în perioada 4-9 aprilie 1975, o vizită spectaculoasă în Japonia. Împăratul Hirohito, care a fost aliat cu Hitler și Mussolini în Axă nu a fost condamnat pentru crime de război. Au fost însă condamnați în Japonia oficiali politici și militari. Ceaușescu avea nevoie de tehnologia japoneză, în special în domeniul auto, industriei, tehnicii de calcul, gestionării resusrselor.

Primire la Nicolae Ceausescu a delegatiei din Irak, alături Ștefan Andrei, 1989. sursa: Agerpres
În 9-13 aprilie, Nicolae Ceaușescu ajunge în Filipine. Ideologii de la București promovaseră lupta anti-colonială. În Filipine, conducea un dictator ca și el, Ferdinand Marcos. În România, piațeta de la intersecția Panduri cu 13 Septembrie s-a numit Dr. Jose Rizal, în memoria unui luptător anti-colonialist filipinez. Jose Rizal a trăit între 1861 și 1896. De asemenea, în zona Pache Protopopescu, este un bust al eroului cubanez José Marti (1853-1895). Școala 56 din Sectorul 2, de pe același bulevard, a primit numele său în 1995 și a renunțat la el în 2012. Evident, situația din 1995 s-a datorat relațiilor româno-cubaneze din anii regimului Ceaușescu.
În 13-14 aprilie, Ceaușescu merge în Pakistan. În 197o, se terminase la Balș, Olt, Întreprinderea de Osii si Boghiuri. În 1966, se tăiase panglica de inaugurare a Combinatului Siderurgic Galați. Deja funcționa la Borzești un Combinat Petrocbimic. În 1969, se dăduse în folosință în 1969, cel de la Pitești. Din 1961, un Combinat a fost ridicat și lângă Craiova. Pe lângă IMGB, „23 August”, „Electroputere”, Mioveni se vor mai construi și alte unități de producție. Ceaușescu dorea să găsească tot mai multe contracte pentru export.

Nicolae Ceauşescu întreţinându-se cu conducătorii delegaţiei Mişcării Populare pentru eliberarea Angolei, reprezentantul Partidului African al independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde şi reprezentantul Frontului de eliberare din Mozambic.(9 august 1969). sursa: IICCMER
Vizitele din Orientul Mijlociu și Africa în aprilie 1975
În 14-17 aprilie, Ceaușescu ajunge în Iordania. Practic, acolo vor fi negociate contracte privind electrificarea țării. În scopuri similare, Ceaușescu vizitează în 17 -19 aprilie Tunisia. În 24 și 25 aprilie, vizitează Siria și Egipt. Tractoarele de la Brașov vor ajunge să are ogoarele Egiptului.
Nicolae Ceaușescu discută evident și chestiuni legate de pacea din regiune, mai ales că România socialistă era una din puținele state ale lumii care recunoșteau atât OEP cât și Israelul, având relații și cu statele din lumea arabă.

Ceaușescu în 1983 la Timișoara. sursa: fortepan.hu
Vizita în America Latină, iunie 1975
Vizita pe continentul american începe, de fapt, cu o escală, în Senegal, la Dakkar, unde Ceaușescu are o scurtă întrevedere cu liderul Senegalului. În perioada 4-7 iunie, Ceaușescu ajunge în Brazilia, unde află, evident, fără să fie prea încântat, că Brazilia aplicase un model economic care aparținuse unui politician interbelic român care sfârșise în închisorile din România, fiind judecat drept criminal de război, Mihail Manoilescu. Acesta fusese antisemit, finanțator al Mișcării Legionare. Semnase din partea României, pe 30 august 1940, ca Ministru de Externe, Dictatul de la Viena. Mai târziu, lucrările lui Manoilescu, populare în Brazilia vor fi traduse în anii 80 în seria „Gândirea economică românească”.
După o vizită scurtă la Caracas, în Venezuela pe 7 iunie 1975, următoarele 4 zile sunt dedicate unei vizite în Mexic. Să nu uităm că în America Latină erau regimuri dictatoriale, care combinau ideile de extremă dreaptă cu ideile comuniste. Extrema dreaptă era favorizată de foști ofițeri și oficiali naziști, unii căutați pentru crime de război care fugiseră aici.

Ceaușescu la Casa Albă. Sursa foto: arhiva EVZ
Vizita la Washington DC, 11 iunie 1975
A treia vizită în SUA a lui Nicolae Ceaușescu are loc pe 11 iunie 1975. De data asta, gazdă este Președintele SUA Gerald Ford. Nicolae Ceaușesu are convorbiri și o prezență chiar la Congresul SUA. El discută cu Henry Kissinger și cu Gerald Ford chestiuni de ordin economic. Evident, cel mai important este momentul discuțiilor despre Clauza Națiunii celei mai favorizate. În 30 aprilie 1975, se încheia oficial Războiul din Vietnam.
Fără îndoială, obstacolul în acordarea Clauzei a fost chestiunea greutăților făcute acelora care doreau să plece din România. Ceaușescu discută chiar cu Organizația Evreilor Americani. Circa 400 000 evrei plecaseră din România în trei decenii de la finalul războiului. Ceaușescu a spus că evreii rămași în România nu ar fi dorit să plece pentru situația din România era mult mai bună decât în urmă cu trei decenii. Chiar a prezentat o situație care arăta că scăzuse numărul de cereri depuse pentru plecare. Ideea a fost că Gerald Ford urma să vină la București în acea vară.

Ceaușescu în mașină. Sursa foto: youtube
Escala la Londra și Actul Final de la Helsinki
Pe 12 iunie, Ceaușescu are o escală la Londra. Aici el discută cu Premierul britanic Harold Wilson. Ceaușescu dorea să viziteze Marea Britanie. Dar, adevărata piatră de încercare va fi prezența României la Helsinki. Aici s-a ținut, în Capitala Finlandei, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE).
Au participat 35 de state semnatare. Conferința a propus ca războiul să nu fie un element care să impună modificări teritoriale. Conferința a fost cumva o satisfacție pentru sovietici care-și vedeau deciziile din 1944-1945, reconfirmate. Ca o curiozitate, trei semnatari ai Actului Final de la Helsinki au sfârșit violent: Aldo Moro, Premierul Italiei, Olof Palme, Premierul Suediei și Nicolae Ceaușescu, Președintele României. Actul Final de la Helsinki s-a semnat la 1 august 1975.
Vizita lui Gerald Ford la București, 2-3 august 1975
Primirea liderului de la Casa Albă a fost grandioasă la Aeroportul Internațional Otopeni din București. Gerald Ford a venit însoțit de către soția sa Elisabeth Ford. Din delegație a făcut parte și Secretarul de Stat american Henry Kissinger. Coloana oficială a făcut o oprire în Piața Victoriei. După aceea, coloana oficială a mers la Palatul Primăverii.
S-a organizat, la Sinaia, o rundă de întâlniri. Cu această ocazie, România a primit Clauza Națiunii celei mai favorizate. Pe 3 august 1975, între România și SUA, s-a semnat Acordul privind Relațiile Comerciale între SUA și Republica Socialistă România.
Ultimele vizite internaționale ale anului 1975
În perioada 28-31 octombrie 1975, Nicolae Ceaușescu a vizitat Portugalia. Portugalia depășise momentul îndelungatei dictaturi de dreapta a lui Salazar, căreia i s-a pus capăt prin Revoluția Garoafelor din 25 aprilie 1974. Practic, Ceaușescu a vrut să viziteze noua conducere de stânga de la Lisabona.
Ultima vizită externă din 1975 a lui Ceaușescu a fost în Iran în perioada 27 noiembrie-1 decembrie 1975. S-au reluat discuțiile pe teme economice și de cooperare complexă în Orientul Mijlociu.
Vizite interne esențiale în 1975
Nicolae Ceaușescu a vizitat Alba Iulia în primăvara lui 1975. A fost și la Cugir. La Alba Iulia, s-au celebrat două milenii de la atestarea așezării. Se celebrau și 375 ani de la Unirea lui Mihai Viteazul din 1600. De remarcat este faptul că după naționalizarea din 1948, a început coordonarea producției, urmată de extinderea capacităților de la fostele fabrici deținute de întreprinzători privați. Este cazul uzinelor de la Arad (Textile, Vagoane), Reșița și București (fostele Uzine Malaxa). S-au construit facilități noi la Timișoara (UMT).

Ceaușescu în ARO. Sursa foto: Youtube
În 1975, Ceaușescu a fost în județul Neamț, la Roman și Săvinești, unde a vizitat Combinatele chimice. Ceaușescu a avut o mare adunare pe stadionul din Roman. Tot în 1975, a mers la Fabrica de Rulmenți Bârlad. În 1975, se împliniseră 500 ani de la Bătălia de la Podul Înalt Vaslui din 10 ianuarie 1475, ocazie folosită de Ceaușescu pentru noi ceremonii propagandistice destinate ca și la Alba Iulia „omagierii trecutului de luptă al poporului român” Seria vizitelor din Ardeal s-a încheiat cu județul Sibiu în iulie 1975, când au fost vizitate importante obiective economice din județ. Seria vizitelor a fost întreruptă de ploile abundente care au lovit România, cauzând inundații de tipul celor din 1970.
Nicolae Ceaușescu și indundațiile din 1975
În vara anului 1975, indundațiile lovesc din nou România. Au fost înregistrați oficial 49 de morți și 12 dispăruți în județele Argeș. Buzău, Mureș, Ilfov, Prahova, Vâlcea. S-au inundat în total, 331.000 de hectare. 33.784 de case au fost afectate. Principalele anunțuri oficiale și măsuri de intervenție s-au derulat în perioada 3 -16 iulie 1975.
Decretul Prezidențial Nr. 145 a instituit starea de necesitate. Barajul Buftea era în pericol. În noaptea de 4/5 iulie 1975, nivelul apelor crescuse cu 35 de cm. Inundațiile au afectat cartierele Giulești-Sârbi și Crângași. Armata cu militari în termen, Miliția, Trupele de Securitate, muncitorii din Gărzile Patriotice au construit diguri provizorii la Dragomirești și Ciurel.
Situația a fost stăpânită până la urmă, ca urmare a mobilizării civililor, militarilor, Gărzilor Patriotice și a activiștilor locali. Ceaușescu a luat decizia de folosi credite externe, date de FMI și Banca Mondială, în perioada destinderii. Conducerea partidului și statului român a impus hidrotehniștilor necesitatea ca aceștia să organizeze un plan de regularizare a Dâmboviței. Stăvilarul Ciurel de la Lacul Morii și amenajarea de la Mihăilești pe Argeș au fost cele mai importante acțiuni.
Pe râurile Olt, Lotru și Bistrița au apărut hidrocentrale care să asigure un aport de energie electrică. Evident, au fost construite, în sudul României, mai ales, diguri de protecție. Ulterior, s-a trecut la asanările bălților, luncilor inundabile pentru a se reda mai multe terenuri agriculturii. Asta a dus la modificarea ecosistemelor și evident, la anumite afectări ale pânzei freatice, mediului înconjurător.
De departe, cele mai mari succese ale lui Ceaușescu în 1975, sunt relația cu SUA și prezența la CSCE, Helsinki, 30 iulie-1 august 1975.