Ţările afectate de criza alimentară şi de preţurile mari ale cerealelor îşi pun speranţele în culturile de cartofi, care ar putea să le ferească de foamete.

Criza alimentară care ameninţă sute de milioane de oameni din întreaga lume pune pe jar comunitatea internaţională, care trebuie să vină de urgenţă cu soluţii viabile. Avertismentele oficialilor privind gravitatea situaţiei nu contenesc. Directorul adjunct al Programului Alimentar Mondial, Gemmo Lodesani, a afirmat că nu sunt excluse noi proteste cauzate de foamete. „Situaţia este gravă. (...) Ne putem aştepta la noi revolte urbane“, a declarat oficialul ONU, într-un interviu publicat ieri în cotidianul francez „Le Parisien“. Acesta a făcut astfel referire la situaţia din Somalia, Sudan, Congo, Afganistan, Zimbabwe şi Haiti, „ţări în care oamenii sunt expuşi riscului de foamete“.

Pentru a face faţă acestei crize, agenţia ONU are nevoie „de 1,4 miliarde de dolari în plus pentru 2008 faţă de cât era iniţial prevăzut“.

Un răspuns la îndemână la problema foametei care ameninţă omenirea este cartoful. Culturile de cartofi, aflate pe locul trei ca importanţă la nivel mondial, după cele de orez şi grâu, se detaşează ca alternativă la cerealele tot mai scumpe, relevă Reuters. Porumbul, care este cultivat şi el la scară largă, este folosit îndeosebi pentru hrănirea animalelor. Planta providenţială Teoria salvării mondiale cu ajutorul culturilor de cartofi se sprijină pe argumente solide. Cartofii, originari din Peru, pot fi cultivaţi în aproape orice tip de climat, începând de la cel specific Munţilor Anzi până la cel tropical din Asia. Au nevoie de foarte puţină apă, ajung la maturitate în 50 de zile, iar producţia la hectar poate fi până la de patru ori mai mare decât cea obţinută în cazul culturilor de grâu sau orez.

„Şocurile pe care le-au suferit rezervele de alimente sunt reale şi asta înseamnă că este posibil să ne îndreptăm către o situaţie în care nu există suficientă mâncare pentru a hrăni planeta“, a explicat Pamela Anderson, director al Centrului Internaţional al Cartofului din Lima, o organizaţie nonprofit pentru promovarea securităţii alimentare. Paradoxul este că, deşi Peru este considerat „leagănul cartofului“, peruanii mănâncă mai puţini cartofi decât europenii.

De pildă, în Belarus, un locuitor consumă anual, în medie, 171 de kilograme de cartofi. Cartoful câştigă însă tot mai mult teren. India intenţionează să-şi dubleze producţia de cartofi în următorii 5-10 ani.

China, recunoscută pentru consumul uriaş de orez, dar care de-a lungul vremii a fost afectată de perioade devastatoare de foamete, a devenit principalul cultivator de cartofi. Totodată, în momentul de faţă, în Africa Subsahariană, cartofii sunt cultivaţi într-o proporţie mult mai mare decât cerealelele sau alte legume. De asemenea, în Letonia, creşterea preţurilor a condus la scăderea vânzărilor de pâine cu 10-15% în ianuarie şi februarie, oamenii cumpărând cu 20% mai mulţi cartofi. NU SUNT RENTABILI

România nu pariază pe cartof

În contrast cu tendinţa din ţările vestice, în România, suprafeţele cultivate cu cartofi sunt în continuă scădere. După cum susţin specialiştii, culturile de cartofi nu mai sunt la fel de rentabile precum cele de grâu sau de rapiţă, în contextul în care cultivatorii îşi vând producţia la preţuri foarte mici. Preţul unui kilogram de cartofi de consum la producător a ajuns, în această primăvară, la 50 de bani.

România deţine a doua suprafaţă ca mărime cultivată cu cartofi, după Polonia. Media culturilor din ultimii ani este de aproape 280.000 de hectare. Zone tradiţionale pentru această cultură sunt Transilvania şi Moldova. În ultimii ani, în judeţe ca Dâmboviţa, Tulcea sau Constanţa au fost obţinute producţii foarte bune de cartofi de extratimpurii şi timpurii. Doar 5% din producţie ajunge în fabrici

„Într-un an normal din punct de vedere climateric, producţia totală din România atinge 4 milioane de tone de cartofi. Anul trecut, unul destul de prost pentru agricultură, producţia obţinută a atins 3,6 milioane de tone“, ne-a declarat Sorin Claudian Chiru, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru cartof şi sfeclă de zahăr. Acesta a precizat că, în România, cultura de cartof nu este profitabilă din cauză că producătorii nu au bani pentru a asigura depozitarea şi sortarea producţiei, dar şi din cauza lipsei unităţilor de procesare. „Mai puţin de 5% din cartofii produşi în România ajung în fabrici. Avem prea puţine unităţi de procesare. În Occident, se fabrică chipsuri, amidon, „baby potatoes“ (cartofi mici depelaţi). La noi se consumă mai mult proaspeţi“, mai spune Chiru.

Pentru fiecare kilogram de cartof care ajunge în fabrici pentru a fi procesat, statul a plătit până acum o subvenţie de 0,15 lei.

Pentru a se putea dezvolta cu ajutorul fondurilor europene, cultivatorii de cartofi trebuie să se asocieze, să formeze grupuri de producă tori. Cu fonduri de la Uniunea Europeană se pot construi depozite pentru legume şi se pot amenaja locuri pentru sortarea cartofilor.

Dacă, la producători, preţul nu depăşeşte 0,5 lei/kilogram, în marile magazine cartofii de import costă şi 2 lei/kg. Sămânţa certificată de provenienţă românească costă între 0,8 şi 1,2 lei/kg, iar cea de import ajunge până la 2,8 lei/kg. (Ana Jităriţă)

SE RIDICĂ ŞTACHETA SUBZISTENŢEI

Isteria preţurilor la alimente Creşterea preţurilor la alimente a făcut ravagii în întreaga lume. SUA, de pildă, se luptă cu cele mai serioase creşteri de preţuri la alimente din ultimii 17 ani. În 2007, acestea au crescut cu 4%.

Aceasta în condiţiile în care creşterea medie anuală în ultimii 15 ani a fost de numai 2,5%, potrivit Departamentului american pentru Agricultură. Mai grav este că predicţiile nu sunt deloc îmbucurătoare. Pentru 2008, experţii anticipează o mărire a preţurilor cu circa 4,5%.

Scumpiri de aproape 2.000 de euro pe an

În Marea Britanie, tabloul este similar. Costurile de transport au înregistrat o creştere-record - de 7%, iar preţurile alimentelor au crescut şi ele cu cea mai mare rată din ultimii 17 ani. Analiştii economici citaţi de „Daily Mail“ estimează că, din cauza taxelor pe care trebuie să le plătească, a facturilor la căldură, electricitate şi apă, o familie obişnuită ar trebui să facă rost anual de circa 1.500 de lire sterline (1.860 de euro) în plus pentru a-şi menţine nivelul de trai. China, campioană şi la evoluţia preţurilor

În China, în condiţiile adâncirii crizei alimentare, preţurile la hrană au crescut cu până la 21% numai în primele trei luni ale acestui an. „De anul trecut, alimentele au reprezentat principalul factor care se află în spatele inflaţiei şi este foarte probabil să se întâmple tot aşa şi anul acesta“, a explicat Li Xiaochao, purtătorul de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică din China.

Autorităţile din Filipine au anunţat, ieri, că vor cheltui circa un miliard de dolari pentru a mări producţia de orez, urmărind, astfel, ca până în 2010 să dispună de suficiente recolte proprii. Guvernul filipinez vrea să stabilizeze preţurile şi să-şi asigure rezerve de hrană, iar investiţiile anunţate vin în contextul în care această ţară importă mai mult orez decât oricare alt stat. INIŢIATIVA ONU

2008, „Anul Cartofului“

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei cultivării cartofului, Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat anul 2008 „Anul Cartofului“. Ideea lansării anului dedicat unuia dintre cele mai populare alimente a apărut încă din 2005, când Adunarea Generală a ONU a acceptat solicitarea Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură de a recunoaşte cartoful ca „un aliment de bază pentru populaţia globului“.

Decretarea „Anului Cartofului“ evidenţiază „rolul pe care acesta îl poate juca în dezvoltarea siguranţei alimentare“. Cartoful (Solanum tuberosum) a cucerit lumea după colonizarea Americii. După descoperirea acestui continent, cartoful a ajuns în Spania, unde a constituit, în primă fază, o curiozitate botanică.

În secolul al XVIII-lea, francezul Antoine Augustin Parmentier a studiat calităţile cartofului şi l-a convins pe regele Ludovic al XVI-lea că merită cultivat. De-a lungul vremii, cartoful a fost folosit în multe cazuri pentru combaterea foametei.

CITITI SI:

Foametea ia proporţii mondiale