Justitie
Cum se vede din SUA lupta ANTICORUPȚIE din România: politizare, servicii secrete și independența justiției
O audiere din 14 iunie în Comitetul Helsinki din SUA s-a concentrat pe procesul anti-corupție din România, a analizat progresele făcute și recomandările ca Statele Unite să sprijine îndeplinirea acestor obiective.
Comisia pentru securitate și cooperare în Europa, cunoscută și sub numele de Comitetul Helsinki, este o agenție independentă a guvernului federal american, care monitorizează de 40 de ani punerea în aplicare a Acordurilor Helsinki și promovează securitatea prin respectarea drepturilor omului, democrație, cooperare economică, militară și pe probleme de mediu între cele 57 de state din regiune.
Martori invitați la această audiere a Comisiei au fost: Mark Gitenstein, fost ambasador în România, între 2009-2012 și partener al firmei de avocatură Mayer Brown; Heather Conley, vicepreședinte pentru Europa și Eurasia, director al Programului pentru Europa al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale; David Clark, comentator britanic de politică externă și consultant; Philip Stephenson, președintele Grupului Freedom și fost partener al firmei International Equity Partners, conform siteului instituției.
Cei patru invitați au subliniat necesitatea pentru continuarea eforturilor anti-corupție din România și au făcut recomandări pentru îmbunătățirea acestor eforturi. Ambasadorul Gitenstein și-a afirmat viziunea optimisă asupra luptei anticorupție și s-a referit la recentele proteste de masă, din ianuarie, din România, cele mai ample după decembrie 1989 - ca o dovadă a sprijinului puternic al opiniei publice pentru continuarea progreselor făcute în această direcție. El a afirmat că România este un model pentru regiune și continuă să respecte standardele impuse de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), mecanismul UE de monirotizare a progreselor în justiție.
Ne puteți urmări și pe Google News
Conley a caracterizat lupta anticorupție ca pe o „problemă de securitate națională”. Ea a subliniat că România nu a încheiat încă această luptă. SUA au redus asistența pe care o acordau României după aderarea la UE și NATO, sugerând că acest lucru ar fi fost o greșeală. În opinia ei, dacă nu se iau măsuri anticorupție în instituțiile românești se lasă loc unei viitoare exploatări a situației de către Rusia.
David Clark și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește anumite măsuri luate, care, spune el, ar fi fost viciate de politizarea justiției, de lupta între procurori și guvern, de influența serviciilor secrete asupra procesului și de lipsa independenței judicare sau alte abuzuri, în cursul acestui proces.
El s-a îndoit de acuratețea raportului de țară al Comisiei Europene privind MCV-ul, din cauza „capacității epice a Uniunii de confunda dorințele cu realitatea”, așa cum se poate vedea din lentoarea cu care UE a răspuns la deteriorarea serioasă a standardelor democratice în Ungaria și Polonia. El s-a referit la unele încălcări ale drepturilor omului în România și a cerut Comisiei Helsinki să pună întrebări dure Departamentului de Stat și să susțină un raport mai corect pe aceste probleme în raportul anual pentru fiecare țară, realizat de Departamentul de Stat, pe problema drepturilor omului.
Phil Stephenson, anchetat de DIICOT în dosarul Rompetrol, a descris experiența sa cu sistemul judiciar românesc și investigația în ceea ce-l privește spunând că „lupta împotriva corupției, în România, a fost coruptă la rândul ei”. El a apreciat atenția pe care comisia o acordă problemei corupției din România și a susținut că atenția continuă ca proteja împotriva deficiențelor în procesul anticorupție.
Recomandările noastre
