După ce marți seara preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este prea devreme pentru a discuție despre alegerile anticipate, o zi mai târziu s-a răzgândit și a avansat chiar un termen: primăvara viitoare. El a anunțat că va iniția discuții pe această temă cu liderii partidelor parlamentare.

„Eu cred că ar fi foarte bine să mergem spre alegeri anticipate în primăvară. (…) Voi avea discuţii cu toţi liderii politici. Tot timpul am discutat cu toţi liderii politici, fiindcă la vârful statului nu contează dacă cineva îţi este simpatic sau antipatic, facem politică şi eu vreau să fac politică în aşa fel încât să dea rezultate“, a declarat Iohannis.

Conform Constituției, președintele nu poate declanșa procedura de organizate a alegerilor anticipate decât dacă Parlamentul respinge două propuneri de învestire a unui Guvern, în termen de 60 de zile. Acest lucru presupune existența unei majorități care să marșeze la propunerea șefului statului și care astfel încât să-i permită să dizolve cele două camera parlamentare.

La momentul acesta sunt luate în calcul mai multe scenarii care ar trebui să ducă, în final, la respingerea a două guverne consecutive, într-un interval de două luni. Într-o primă variantă demiterea Executivului ar trebui să fie rezultatul unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD. Dacă este să-i dăm crezare lui Marcel Ciolacu, noul președinte interimar al social-democrțailor, un asemenea demers nu va fi inițiat mai devreme de luna  februarie, în viitoarea legislatură parlamentară. Într-un alt scenariu, Guvernul Orban ar putea fi demis în urma asumării răspunderii pe o lege sau pe un pachet de legi. Al treilea scenariu ia în calcul o demisie a actualului Cabinet condus de Ludovic Orban și pare cel mai simplu de pus în practică.

Oricare dintre variante va fi avută în vedere, este nevoie, totuși, ca 233 de deputați și senatori, cel puțin aceeași care au susținut învestirea, să voteze și pentru dărâmarea Guvernului.

„Parlamentul nu se dizolvă prin discuții“

Procedura care duce la alegerile parlamentare anticipate nu este atât de simplă pe cât a lăsat președintele să se înțeleagă, susține liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căruia acestea sunt aproape imposibil de realizat. El nu crede că Parlamentul poate fi dizolvat prin discuții și printr-un simplu acord politic.

„Noi suntem pregătiți să mergem în fața alegătorilor noștri în orice clipă (…). Nu ne deranjeaza alegerile anticipate nici mâine, nici în februarie, dar nici în martie. Noi am spus de la bun început că pot fi organizate alegerile anticipate, dacăprocedurile constituționale sunt respectate“, a declarat liderul UDMR.

În opinia lui Kelemen Hunor, demiterea Guvernului  în acest moment,, când trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, n-ar fi un lucru bun. Chiar dacă Executivul va pica, nu există nici o garanție că Parlamentul nu va vota un alt Cabinet și că se va ajunge la anticipate.

Pensiile speciale, o piedică greu de surmontat

Mai multe grupuri parlamentare care au votat pentru Guvernul Orban, nu au nimic de câștigat de pe urma anticipatelor ci, dimpotrivă, au de pierdut. Parlamentarii UDMR, ALDE, ProRomânia, cei neafiliați și ai miniorităților vor renunța la pensiile speciale și la celelalte avantaje pecuniare de care vor beneficia doar dacă își duc mandatul la final. De altfel, drepturile speciale și cuantumul lor vor atârna greu în balanță, la negocierile pe care președintele Iohannis și liberalii le vor duce cu toate celelalte partide parlamentare.

Nici PSD, care deține cei mai mulți parlamentari, nu are interesul să se organizeze alegeri anticipate în condițiile în care partidul tocmai și-a schimbat conducerea și are nevoie de timp ca să se reorganizeze și să-și revină. Klaus Iohannis a și recunoscut că nu ia în calcul o negociere pe această temă, cu PSD.

Te-ar putea interesa și: