Dupa succesul din Franta, cu piesa "Marius et Fanny", soprana vrea un proiect la Bucuresti.

Dupa succesul operei „Marius si Fanny”, prezentata in premiera mondiala la Marsilia cu cateva zile in urma, compozitorul de origine romana Vladimir Cosma si cei doi colaboratori ai sai, soprana Angela Gheorghiu si tenorul Roberto Alagna, ar putea incerca un proiect similar si pentru Bucuresti.

Aseara, publicul francez a aplaudat pentru a treia oara „Marius et Fanny”, prima incercare in opera a unui compozitor roman consacrat pe muzica de film. Piesa, care ii aduce impreuna pe scena pe Angela Gheorghiu si Roberto Alagna dupa doi ani in care au avut doar proiecte separate, va mai fi jucata o singura data, pe 13 septembrie, dupa care va fi demarata o noua serie de proiecte „in aceeasi echipa”: doua albume, unul cu muzica de film si o antologie romaneasca, plus o adaptare pentru opera a piesei „Steaua fara nume”, a lui Mihail Sebastian, care ar urma sa fie prezentata la Bucuresti.

EVZ: Ati lucrat cu Vladimir Cosma, un roman care are numele legat de doua Premii Cesar si de multe succese internationale, promovate de actori importanti ca Marcello Mastroianni, Jean-Paul Belmondo, Annie Girardot sau Catherine Deneuve. Stiu ca dl Cosma va este si prieten...  Angela Gheorghiu: Vladimir Cosma este unul dintre muzicienii importanti ai Romaniei. Are o cariera formidabila, a luat multe premii, a vandut enorm in Franta si in lume, si apoi a simtit nevoia, probabil, de evolutie. Apropierea de opera, un proiect pe care l-a demarat in urma cu trei ani, este pentru el o noua aventura. Probabil ca-si dorea sa se implice in ceva mult mai serios muzical si stilistic decat muzica de film si a avut si o sansa, in momentul in care aceasta piesa, „Marius et Fanny”, a scriitorului francez Marcel Pagnol, i-a fost comandata.

Ideea a venit de la ultima sotie a dramaturgului, iar libretul a fost o comanda a primariei din Marsilia, orasul in care s-a nascut acest scriitor. Vladimir a fost incantat cand a inteles ca suntem interesati sa ne implicam in acest proiect. Opera de la Marsilia, sa nu uitam, este o opera de provincie si probabil ca nu s-ar fi gandit vreodata sa ne contacteze. Sincer, eu nici nu stiam ca la Marsilia exista opera. Dar era important ca aceasta premiera sa aiba loc chiar aici, in masura in care povestea se petrece la Marsilia.

Cronicile au fost excelente... Nu e asa de simplu in momentul in care publicul aude pentru prima oara o opera si realizeaza ca este in fata unui spectacol istoric. Sa nu uitam ca este un text pe care francezii il stiu pe dinafara. Teatrul din Paris isi deschidea stagiunea in 1929 cu aceasta piesa, iar filmul, regizat tot de Pagnol si care a avut premiera in 1931, a fost unul dintre primele succese uriase ale cinemaului de limba franceza.

Acum auzeau din nou acest text, care le este asa de familiar, de data aceasta cantat si inca la cel mai inalt nivel. In plus, a fost vorba de o premiera mondiala: nici eu, nici Roberto nu am cantat vreodata o opera in premiera mondiala. Am avut emotii si pentru asta, desi emotii am intotdeauna. Pana la urma emotiile sunt recomandate si vin din marea grija pe care o am ca totul sa iasa bine: sunetele, expresia mea muzicala, starea pe care eu o am...

Se spune ca dl Cosma a scris acest libret gandindu-se la cuplul Gheorghiu-Alagna... Initial, Vladimir se gandise la studenti si la cantareti necunoscuti. E foarte greu sa faci o opera. Se compune mult, si majoritatea acestor piese sunt un mare fiasco, in masura in care muzica este incantabila, nu este gandita pentru cantareti. Tocmai de aceea artistii care fac cariere importante nu prea sunt interesati de premiere mondiale, decat daca sunt compuse special pentru ei.

Pana la urma sunt exact starile pe care le-a avut Giacomo Puccini, pentru Tosca, cu Hariclea Darclee. Aria cea mai importanta din aceasta opera a fost scrisa pentru ca i-a cerut-o Hariclea Darclee. A devenit istorie astazi... In acest caz, a contat enorm sa colaborez cu un compozitor roman si sa cant cu sotul meu, care este francez. A fost o munca grea, am repetat fara sa avem vreun reper, nici in muzica, nici in regie, totul a fost facut pentru prima oara. Am fost propriile noastre repere.

Credeti in aceasta varianta a operei, ca „un fel de cinema popular”, asa cum o descrie, la un moment dat, chiar dl Cosma? „Marius et Fanny” este o piesa accesibila si unei urechi neobisnuite cu muzica de opera. Din punct de vedere vocal, este extrem de lunga si extrem de dificila. E un fel de muzica jazz adaptata pentru opera, dar aduce si stiluri noi, inovative. Aminteste oarecum de vremea in care muzica clasica era la fel de moderna pe cat este muzica pop astazi.

Ma refer prin „pop” la acel gen de muzica facut cu ajutorul curentului electric, in cazul careia, daca scoatem instalatia din priza, publicul nu mai are nimic de facut pe stadion, poate pleca acasa. Muzica de opera era cantata in saloane, era o muzica pentru toata lumea. Incepand de la Monteverdi si pana in momentul in care au aparut primele discuri si primele microfoane, ceea ce a impins muzica spre pop, transformand-o intr-un gen folositor mai degraba corpului decat mintii. Imaginati-va un concert Rolling Stones scos din priza! Ce ar mai valora? Ar fi zero!

CONTROVERSE

„Scala din Milano e o legenda”

Sunt doi ani de cand nu ati mai cantat alaturi de Roberto Alagna. S-a scris ca ati hotarat sa nu mai cantati impreuna... E drept ca n-am mai cantat impreuna de doi ani - ultima data am aparut in teatrul antic, unde am cantat „La Boheme” -, dar cei care intr-adevar ne urmaresc pot vedea ca este vorba mai mult de repertoriu decat de o decizie. Uneori, Roberto nu este interesat de anumite opere in care cant eu si invers. El era interesat de „Aida”, eu de „Faust”, de pilda. Acum avem la Viena o noua productie, „Faust”, la Metropolitan - „La Rondine” si „Carmen”, anul viitor vom aparea impreuna intr-un concert in Central Park, avem discuri de facut impreuna... nenumarate proiecte ne asteapta.

Repetitiile pentru „Marius et Fanny” v-au tinut departe de Festivalul George Enescu? Ati fost anuntata pentru lansare... Este o mare obraznicie din partea lui Ioan Holender sa faca un anunt oficial desi nu avea niciun contract semnat. M-a intrebat daca vreau sa cant si i-am spus ca nu sunt libera. Mi-a raspuns: „Lasa ca ma descurc eu, o sa cer la Marsilia eliberarea ta”. A continuat sa creada ca eu pot fi in doua locuri in acelasi timp si si-a luat libertatea de a ma anunta in festival fara ca eu sa-mi dau acordul scris.

O istorie mai putin fericita va leaga, mai nou, de Scala din Milano. „Angela Gheorghiu, sanctionata pentru interpretarea rolului Violettei din opera „La Traviata”, de Verdi, potrivita pentru opere de provincie”, scria presa internationala.... Nu stiu sa va traduc in acest fel cuvintele „standing ovation”. La spectacolele Traviata eu am primit „standing ovation”. Daca un jurnalist sau doi au inteles gresit, nu-i vina mea... Timp de zece ani nu am vrut sa cant la Scala pentru ca am avut un conflict cu dirijorul care a fost dat afara, Ricardo Mutti. Am acceptat sa cant abia in momentul in care a venit o noua conducere.

Dar aveam deja un nume international. Cant din anul 1991 si puteam sa nu apar niciodata la Scala si sa continui sa fiu cine sunt. Foarte multi cantareti, printre care Cecilia Bartholi, nu au cantat la Scala si nici nu doresc sa o faca. Scala e doar o legenda. A fost candva un loc foarte important, iar acum se incearca o revenire. Ma refer la cei care fac cariera in muzica de opera in ultimii 15 ani si pentru care toate se savarsesc la Covent Garden sau Metropolitan. Pana si DVD-urile si discurile se fac impreuna cu corul si orchestrele acestor opere.

PROIECTE

„Steaua fara nume”, la Bucuresti

Proiecte in Bucuresti?  Am vorbit si cu Vladimir Cosma sa cream o noua opera la Bucuresti: „Steaua fara nume”. Sau, de ce nu, chiar „Marius et Fanny”. Primesc mereu invitatii din Romania. Programul meu uneori e prea incarcat sau ceea ce mi se propune poate nu este suficient de atragator si, de aceea, nu ajung. Ultima propunere a venit de la Opera Romana, dar o voi anunta abia in momentul in care vom putea realiza acest proiect.

Cat despre albumele pe care le pregatiti? Vom reorchestra muzica de film pentru unul dintre albume, cu Vladimir Cosma. Vom colabora tot cu el si pentru celalalt disc, o antologie de muzica romaneasca. Pentru acest din urma album mi-am ales in repertoriu muzica bizantina ortodoxa, muzica populara, romante, muzica interbelica, corala, pop sau jazz. Nu este usor sa promovezi muzica romaneasca in lume, pentru ca este complet necunoscuta. Mi-am propus sa fac si eu o astfel de promotie si tocmai de aceea vreau sa colaborez cu artisti, instrumentisti si cantareti din Romania.