Sorin Şandru a declarat în faţa instanţei că procurorul anticorupţie i-a propus să-i dea în primire un judecător de Curte de Apel ca să nu-l trimită în judecată, deoarece nu-l interesează un amărât de avocat.

Avocatul constănţean Sorin Şandru a trimis redacţiei Evenimentului zilei, din penitenciarul Poarta Albă, o scrisoare în care aduce acuzaţii extrem de grave DNA şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Condamnat la trei ani şi opt luni de închisoare cu executare, el acuză că şi în prezent funcţionează “culoarele” în justiţie, şantajul şi protocoalele SRI-DNA-ICCJ. Unul dintre exemplele pe care le dă în sprijinul acestei afirmaţii este faptul că procurorul DNA care l-a trimis în instanţă a dat începerea urmăririi penale împotriva unuia dintre judecătorii de la Înalta Curte care îl judecau, dar, deşi a cerut recuzarea acestuia, colegii judecătorului de la ICCJ l-au menţinut în complet.

Culmea este că în dosar, în care s-a dat condamnare de trei ani de puşcărie cu executare pentru spălare de bani, nu s-au dispus măsuri asiguratorii, nu s-a reţinut niciun prejudiciu şi, mai cu seamă, nu s-a dispus confiscarea vreunei sume de bani.

Iniţial , Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Sorin Şandru la doi ani cu suspendare pentru trafic de influenţă şi 120 de zile de muncă în folosul comunităţii, achitându-l pentru infracţiunea de spălarea banilor.

Atât DNA cât şi inculpatul au făcut apel la Înalta Curte, care l-a condamnat pe avocatul constănţean la trei ani de închisoare şi doi ani de interzicere a drepturilor, printre care şi cel de a-şi exercita meseria, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. Tot ICCJ a menţinut cei doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă, le-a contopit, a mai adăugat un spor de opt luni şi le-a băgat în puşcărie pentru nu mai puţin de trei ani şi opt luni.

 

Cum a început tărăşenia

Pe 8 decembrie 2015, auditorul financiar Ioanei Dobriţa face un denunţ la DNA Constanţa precum că în timpul desfăşurării unui contract, în valoare de 600.000 lei plus TVA, pe care îl avea cu primăria Năvodari, s-a întâlnit cu Sorin Şandru, care i-a spus că primarul de atunci al Năvodarului trecea printr-un moment greu, fiind arestat, şi ar trebui să-l ajute. Şandru i-ar fi propus, în schimbul ajutorului juridic pe care i-l va da denunţătoarei, să semneze un contract între firma lui şi a denunţătoarei de 40.000 lei, pe care să îi folosească în sprijinul primarului. În schimb, Ioanei susţinea că Şandru i-a promis că se va ocupa ca ea să primească banii din contractul cu primăria fără nicio piedică birocratică.

 

Ce am descoperit în dosarul lăsat cu trei ani şi opt luni de puşcărie

Cum cele ce ni le-a scris Sorin Şandru din puşcărie păreau greu de crezut, am mers la dosar. Omul nu minte cu nimic. Ba, din contră, în dosar sunt mult mai multe grozăvii, care nu au cum să încapă într-un articol de ziar. Cert este că Şandru nu a primit niciun ban, deşi, după denunţul la DNA, Ioanei insista să îi dea. Altă poveste cusută cu aţă albă este cea a traficului de influenţă. Toată acuzarea şi condamnarea este bazată pe mărturiile denunţătoarei, care, cum veţi vedea, se bat cap în cap.

Dar să mergem la dosar:  

În aceeaşi zi în care a făcut denunţul, 8 decembrie 2015, Ioanei dă şi o declaraţie de martor în care susţinea că-l ştia pe Şandru din vedere. Mai spunea că, înainte cu o săptămână, fiind la primăria Năvodari s-a întâlnit cu primarul care fusese arestat, iar când l-a întrebat pe acesta dacă ştie de înţelegerea ei cu Şandru, acesta s-a arătat surprins, aşa că s-a decis să facă denunţul penal. Într-o altă declaraţie avea să spună că primarul a ameninţat-o că dacă nu face denunţ, îi va denuţa el pe ea şi pe Şandru.  

Pe 7 ianurie 2016, dată la care îşi dăduse acordul să fie înregistrată, denunţătoarea Şandru declară la DNA că, înainte cu o zi, l-a sunat pe Şandru să-i spună că a primit banii de la primărie şi l-a întrebat cum preferă partea lui, cash sau virament bancar. Acesta nu i-a dat niciun răspuns.  

În declaraţia de martor din 18 ianuarie 2016, denunţătoarei încep să-i revină amintirile şi scrie că îl cunoştea pe Şandru de 5-6 ani, nu din vedere cum spusese prima dată.  

În declaraţia din 8 decembrie 2015, denunţătoarea scrisese: „În anul 2014 la început, am găsit pe SEAP informaţii despre un proiect pe care primăria Năvodari urma să îl iniţieze astfel că mi-am depus oferta pentru partea de audit financiar. (...) După ce am semnat contractul am fost abordată de domnul avocat Şandru Sorin din baroul Constanţa, pe care îl ştiam din vedere şi aveam o vagă bănuială că reprezintă UAT Năvodari în instanţă”. Însă, în declaraţia dată la Înalta Curte, pe 30 mai 2018, a spus: „Precizez că eu cu siguranţă nu am depus documentaţia necesară pentru încheierea contractului cu UAT Năvodari, ci aceasta a fost depusă de către inculpatul Şandru”.  

Cât priveşte cele două înscrisuril cărora procurorul Bodean le-a atribuit calitatea de email-uri trimise de Şandru către Ioanei, după cum scrie avocatul condamnat în scrisoarea către EVZ, iată ce spune denunţătoarea în declaraţia dată în faţa ICCJ la 30 mai 2018: „În legătură cu înscrisurile aflate la filele 17, 18 din vol.I de urmărire penală, pe care eu le-am depus la organul de urmărire penală, precizez că le-am găsit în dosarul cu proiectul, dar nu leam regăsit şi ca e-mailuri transmise de către inculpatul Şandru. Precizez încă o dată că eu am avut impresia că aceste note mi-au fost transmise prin email, dar nu le-am găsit în folder. Eu nu am avut nicio explicaţie în legătură cu modalitatea în care aceste note au ajuns în dosarul cu proiectul”.  

Potrivit adresei nr. 46287l din 19.10. 2017 trimisă de primăria Năvodari către Curtea de Apel Constanţa, firma Ioanei depusese oferta pentru contract la 29.03.2013. Iar din 2012 până în 2015 fuseseră cinci contracte de audit între cele două părţi.  

Procurorul Bodean începuse urmărirea penală împotriva judecătorului Grădinaru de la ICCJ, pe care Şandru a încercat să-l recuze, aşa cum reiese din Ordonanţa pe care a dat-o pe 20.10.2017. Iar din 2012 până în 2015 avusese cinci contracte de audit.  

 

În motivarea sa, pe care i-a comunicat-o inculpatului abia pe 10 octombrie, Înalta Curte consideră relevant textul în format PDF, găsit la expertiză în calculatorul lui Şandru: „Viorica Ioanei HYPERLINK „mailto:ioaneiviorica@ gmail.com” ioaneiviorica@ gmail.com 15 iulie 2014, 07:52 Către: Sorin sandru HYPERLINK „mailto:cab.av.sandru@gmail. com” cab.av.sandru@gmail. com Pentru a face oferta am nevoie de cererea de ofertă cu denumirea proiectului cod SMIS, AXA prioritară etc. Toate detaliile proiectului şi eu întocmesc tot ce trebuie. Cu stimă, EC. Ioanei Dobriţa.” Deci, ICCJ a reţinut ca probă împotriva lui Şandru un mail al denunţătoarei la care acesta nu i-a răspuns.

 

Scrisoarea avocatului aflat în puşcărie

Mă numesc Şandru Sorin şi am fost avocat în Baroul Constanţa, actualmente sunt încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă unde execut o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni de închisoare.

Calvarul pe care îl trăiesc a început în data de 18.01.2016, dată la care am fost citat la DNA ST Constanţa, unde l-am întâlnit pe procurorul Bodean Andrei, procuror care prin metode specifice DNA-ului mi-a fabricat un dosar în care am fost acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani. Pe site-ul DNA se poate observa comunicatul din data de 18.01.2016 în care se face precizarea că dosarul în care am fost acuzat a fost instrumentat cu ajutorul SRI, DIPI şi DGA, eu nefiind salariat al Ministerului de Interne.

În fapt am fost acuzat că am favorizat în cursul anului 2014 încheierea unui dosar de audit financiar la Primăria Năvodari în favoarea PFA Ioanei Dobtriţa, aceasta urmând să îmi plătească preţul traficului de influenţă în cursul anului 2016!!!

 

Declaraţii peste declaraţii

Menţionez că din nicio probă la dosar nu reiese că am favorizat încheierea contractului de audit, mai mult, în faza de urmărire penală, martora denunţătoare Ioanei Dobriţa şi-a schimbat în mod esenţial declaraţia de şase ori.

În prima declaraţie ea menţionează că mă cunoaşte doar din vedere şi că am abordat-o pe holurile instanţei de judecată, unde i-am propus să o ajut în recuperarea plăţilor cuvenite urmare a contractului de audit contra unei sume de bani, ulterior şi-a schimbat în mod repetat declaraţia în final rezultând că mă cunoaşte din 2009 şi că nu i-am promis facilitarea plăţilor, dar am intermediat contractul de audit.

 

Uite flagrantul, nu e flagrantul

S-a încercat de către reprezentanţii ST Constanţa realizarea unui flagrant, flagrant care a eşuat motivat de faptul că am refuzat să încasez banii, deoarece nu înţelegeam pentru ce îmi sunt oferiţi.

Cu toate că singurele probe în acuzarea mea au fost declaraţiile oscilante ale martorei denunţătoare, procurorul Bodean Andrei falsificând două înscrisuri cărora le-a atribuit calitatea de e-mail-uri, ulterior martora denunţătoare în faţa instanţei a recunoscut că acele înscrisuri nu sunt corespondenţă electronică şi nu cunoaşte de ce procurorul de caz Bodean Andrei a reţinut că sunt e-mailuri.

În cursul lunii februarie 2016, mai precis în data de 24, dosarul de urmărire penală a fost materializat sub forma dosarului 105/36/2016, dosar ce a fost judecat de către Curtea de Apel Constanţa, iar la această instanţă mi-a fost refuzată o probă esenţială, respectiv adresă la DNA ST Constanţa pentru a se stabili rolul SRI în instrumentarea dosarului, de asemenea, nu s-a ţinut cont de faptul că DGA prin actul normativ de înfiinţare avea calitatea de poliţie judiciară doar pentru lucrătorii ministrului de interne, eu neavând nicio legătură cu ministerul de interne.

 

Judecător cu dubii

Chiar şi în ciuda faptului că nu mi-au fost admise probe esenţiale, Curtea de Apel Constanţa, prin Sentinţa Penală 189/P, a pronunţat o condamnare de doi ani cu suspendare pentru infracţiunea de trafic de influenţă, reţinându-se totodată în textul sentinţei pronunţate faptul că judecătorul avea mari dubii cu privire la veridicitatea declaraţiilor martorei denunţătoare Ioana Dobriţă pentru infracţiunea de spălare de bani în baza art. 16 al. 1 lit. a C.pr.pen. a pronunţat achitarea motivat de faptul că nu a existat nicio sumă de bani prin urmare, raportat şi pe latura obiectivă a infracţiunii de spălare de bani, aceasta neputând fi realizată.

În data de 02.02.2018, urmare a apelurilor declarate, dosarul a fost înaintat la ICCJ la C8, complet din care făcea parte şi judecătorul Grădinaru Daniel. La început nu am dat importanţă acestui aspect, dar vizionând interviul susţinut de doamna judecător Popescu în faţa CSM pentru ocuparea funcţiei de preşedinte la Secţia Penală a ICCJ am aflat cu stupoare că repartizarea aleatorie a dosarelor penale la ICCJ nu a funcţionat niciodată, dat fiind acest fapt am început să caut date despre magistraţii ce compuneau acest complot.

 

N-a fost să fie recuzare

Astfel am aflat că în cursul anului 2017, mai precis în data de 20.10.2017, DNA ST Constanţa a emis prin procuror Bodean Andrei o ordonanţă în dosarul 191/P/2017 prin care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva judecătorului Grădinaru Daniel, am făcut rost de această ordonanţă şi la termenul din data de 27.06.2018 l-am recuzat pe judecătorul Grădinaru Daniel motivat de faptul că există o suspiciune rezonabilă cu privire la imparţialitatea sa în soluţionarea dosarului 106/26/2016, dat fiind faptul că procurorul care instrumentase dosarul, respectiv Bodean Andrei, începuse şi urmărirea penală împotriva sa, logic judecătorul Grădinaru Daniel trebuia să se abţină dat fiind situaţia de fapt încă de la primul termen de judecată.

Cererea de recuzare mi-a fost respinsă în circa 15 minute cu toate că era mai mult decât întemeiată, iar judecătorul Grădinaru Daniel şi-a reluat locul în completul de judecată care în ciuda faptului că audiată fiind martora denunţătoare a arătat că acele înscrisuri pe care procurorul le reţinuse ca şi mesaje de poştă electronică, ele nu au fost decât simple bileţele pe care nu reţine cum ajunsese în posesia sa, cât şi în ciuda faptului că înregistrarea ambientală a fost făcută de DGA structură fără calitate de poliţie judiciară în ceea ce mă priveşte, cât şi a faptului că SRI prin protocoalele încheiate contribuise la efectuarea urmăririi penale, dar mai cu seamă în ciuda faptului că, deşi instanţa de fond mă achitase pentru infracţiunea de spălare de bani, a pronunţat o pedeapsa de trei ani pentru infracţiunea de spălare de bani, menţinând pedeapsa de doi ani pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Menţionez, ca un fapt extrem de curios, că în acest dosar nu s-au dispus măsuri asiguratorii, nu s-a reţinut niciun prejudiciu şi mai cu seamă nu s-a dispus confiscarea sumei de bani. De ce nu s-a întâmplat nimic din cele arătate este pentru că în realitate nu a fost vorba de nicio spălare de bani.

 

Protocolale SRI-DNA-ICCJ

Prin prezenta vreau să arăt faptul că şi în prezent funcţionează culoarele în justiţie, şantajul şi protocoalele SRI-DNA-ICCJ după cum se poate observa nu mai puţin de şase judecători din cadrul ICCJ sunt parte din protocoalele amintite. Aici am numit pe cei trei judecători Grădinaru Daniel, Dragomir Florentina, Rus Alexandra şi cei trei judecători care, în ciuda probatoriului administrat în cererea de recuzare, aceasta a fost respinsă.

Ca o chestiune inedită este şi faptul că în data de 05.09.2018 un dosar instrumentat de procurorul Bodean Andrei, aici am numit dosarul omului de afaceri Strutinski Sorin, a picat aleatoriu şi întâmplător tot la judecătorul Grădinaru Daniel, care procuror Bodean Andrei împreună calculatorul şi judecătorul Grădinaru Daniel au creat un nou culoar în justiţie la ICCJ.

Cert este că astăzi când vă scriu sunt ferm convins că înţelegerile oculte între procurori şi judecători sunt mai strânse şi mai actuale ca niciodată. Doar cu ajutorul presei şi a adevăratei societăţi civile putem scăpa de această plagă din justiţia românească, plagă de care teoretic şi practic putem scăpa doar prin intervenţii ferme din partea legislativului, intervenţii ce se lasă aşteptate iar şi iar, în schimb aceste mecanisme oculte din justiţie macină societatea şi distrug cariere, destine şi nu în ultimul rând vieţi.

În speranţa că demersul meu nu va rămâne fără ecou, vă mulţumesc doar şi pentru faptul că aţi citit aceste rânduri.

07.09.2018

(Intertitlurile aparţin redacţiei)

 

SRI, DIPI şi DGA şi-au băgat coada

Înalta Curte, în darea sentinţei, motivată pe 10 octombrie, nu a ţinut seama de noua realitate creată de deciziile Curţii Constituţionale, aşa cum au invocat apărătorii lui Şandru în „Concluziile scrise”: „Separat de folosirea denunţului numitei Ioanei Dobriţei dar şi a declaraţiilor contradictorii făcute de aceasta în faţa organului de urmărire penală cât şi a instanţei de fond cu ocazia cercetării judecătoreşti, o altă probă invocată de parchet ca fiind esenţială în dovedirea vinovăţiei a reprezentat-o înregistrarea şi redarea convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu denunţătoarea Ioanei Dobriţa în perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2016 care s-a făcut în baza mandatului de supraveghere nr. 17/P/2015 al Curţii de Apel Constanţa, înregistrări care au fost făcute cu sprijin de specialitate din partea S.R.I., Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă cât şi din partea Direcţiei Generale Anticorupţie.

În legătură cu aceste înregistrări cât şi cu redarea lor, vă solicităm să constataţi că urmărirea penală este lovită de nulitate absolută sub aspectul încălcării competenţei materiale a organului de urmărire penală având în vedere prevederile Deciziei CCR nr. 51/2016 şi a Deciziei CCR nr. 302/04.05.2017 motiv pentru care se impune eliminarea efectivă a probelor mai sus arătate din dosarul cauzei ca efect al Deciziei CCR nr. 22/18.01.2018”.