Anchetă EvZ. Trei persoane au fost recunoscute ca bănuite că au înşelat câţiva investitori italieni în Republica Moldova pe care i-au deposedat de bani şi avere. Se întâmplă după publicarea anchetei EvZ „Eşecul investitorilor italieni în Republica Moldova: fără bani şi fără afacere, după 17 ani”.

În ancheta EvZ se relata despre cum un cuplu din Republica Moldova a convins doi milionari din Italia să cumpere fosta fabrică de bere din Orhei. Atraşi de preţul mic, investitorii au achitat peste 400.000 de euro, cumpărând de la cei doi întreprinderea.

După 17 ani de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, italienii au rămas şi fără bani, şi fără afacere. Iar la solicitarea cuplului Pşederschi, la Judecătoria Bălţi a început un proces de insolvabilitate.

Potrivit investitorilor italieni, Vasile Pşederschi i-a convins ca tranzacţia să se facă prin două întreprinderi. În care soţia sa, Ruslana, era principalul co-fondator, SRL Silumin şi SRL Consprod-Market.

Anchetă EVZ. Dosarul a ajuns la CNA

Ofiţerul de presă al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Angela Starinschi, a confirmat pentru EvZ că există în gestiunea instituţiei un astfel de dosar.

„Dosarul a ajuns recent la CNA, fiind retras de la Inspectoratul de Poliţie Orhei. După mai bine de 3 ani, când a venit dosarul la CNA, ofițerii noştri au recunoscut toate persoanele vizate în calitate de bănuit”, a comunicat Starinschi.

Funcţionara a mai precizat că dosarul este intentat pentru escrocherie şi delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari.

Sergiu Cucoş, administratorul SRL Consprod-Market, a declarat pentru EvZ că timp de trei ani dosarul s-a aflat pe linie moartă şi consideră că acest lucru nu a trecut fără acte de corupţie.

Cine sunt bănuiţii

Sursele EvZ au comunicat că au fost recunoscuţi şi audiaţi în calitate de bănuiţi Vasile şi Ruslana Pşederschi. În lista bănuiţilor a mai fost inclus Ştefan Topal. Ultimul este administrator de insolvabilitate la SA Avicola Vadul lui Vodă.

Întreprinderea respectivă a semnat cu Ruslana Pşederschi, pe când aceasta era administratoare la Consprod-Market, un contract privind vânzarea unui utilaj de aproape 7.000.000 de lei (cca 365.319 euro). Pentru că nu a fost achitată suma respectivă, în privinţa Consprod-Market a fost pornit un proces de insolvabilitate.

Solicitată de EvZ să se expună în privinţa dosarului de la CNA, Ruslana Pşederschi a declarat că nu cunoaşte nimic. Afacerista a refuzat să se expună şi în privinţa acuzaţilor aduse de italieni.

La fel, a refuzat să facă declaraţii şi Ştefan Topal.

„Am scris cel puţin o sută de plângeri şi petiţii. Până acum nimic. Am fost la şeful PCCOCS Nord Oleg Baciu. Nimic. Procurorul Vadim Machidon a găsit diferite metode ca să tergiverseze investigaţiile.

În cele din urmă, la solicitarea Ruslanei Pşederschi, procurorul Machidon a scos-o de sub urmărire penală, invocând prescripţia.

Am scris în parte fiecărui deputat. Unii chiar mi-au răspuns. Şi fără niciun rezultat. Cred că nu s-a trecut fără mită”, a declarat Cucoş pentru EvZ.

Anchetă EvZ. Insolvabilitate în baza unui act de inventariere fals?

Întreprinderea Consprod-Market SRL a contestat în instanţă actul de inventariere, o probă importantă în procesul de insolvabilitate.

Petru Coşleţ, avocatul Consprod-Market SRL, a declarat la şedinţa de judecată că actul de inventariere a fost falsificat, nefiind incluse mai multe active ale întreprinderii.

Apărătorul a prezentat probe că tranzacţia cu utilajul de la SA vicola Vadul lui Vodă este una falsă şi că acest utilaj s-a aflat la întreprindere când italienii au procurat-o.

Membrii Comisiei de inventariere, printre care şi un reprezentant al Inspectoratului Fiscal, au refuzat să comenteze acuzaţiile aduse.

La fel, a refuzat să facă declaraţii şi Dumitru Cucu, administratorul de insolvabilitate al Consprod-Market SRL.

Legea lui Platon. Cum este folosiră insolvabilitatea în Republica Moldova

Legea insolvabilităţii din 2012, care urma să ajungă un colac de salvare pentru întreprinderile ajunse în dificultate, atât creditoare, cât şi debitoare, a fost transformată de unii indivizi într-o armă împotriva businessului.

Unii jurişti susţin că la elaborarea Legii insolvabilităţii ar fi fost luate în calcul sugestiile controversatului afacerist Veaceslav Platon. Astfel ar fi fost lăsate special mai multe porţi pentru implementarea schemelor de acaparare a afacerilor.

Necătînd la noutatea legii din 2012 și la procedurile progresiste introduse prin aceasta, considerăm că cea de a patra legiferare a procedurilor aplicabile celor aflați în incapacitate de plată este un nou eșec a Republicii Moldova, ce va stagna eficientizarea procedurilor de insolvabilitate. Deși cauzele acestui eșec sunt multiple, cel puțin două din acestea constituie cea mai mare piedică în evoluția cadrului legal. Cea dintâi fiind abordarea conceptuală eronată a scopului procedurilor de insolvabilitate. Iar a doua, fiind lipsa unui mediu de afaceri în de ajuns de matur pentru a utiliza căile de prevenire a insolvabilității. În loc de a accepta lichidarea judiciară ca urmare a eșecului comercial, susţine doctorul în drept Gheorghe Macovei, avocat specializat în dosare de insovabilitate.

Studiind istoriile mai multor agenţi economici care şi-au pierdut afacerile după ce au fost trimişi forţat în insolvabilitate, iese în evidenţă o schemă, cu implicarea mai multor actori: administratori de insolvabilitate, firme căpuşe cu pretenţii nejustificate, avocaţi şi judecători, precum şi reprezentanţi din umbră a businessului mai puţin legal, gata să preia la preţuri derizorii bunurile întreprinderilor care au fost forţate să falimenteze.

Anchetă EvZ. Cum funcţionează schema

Deci, se ocheşte întreprinderea care deţine bunuri în proprietate, în special terenuri, clădiri, mijloace de transport, utilaje. Apoi se studiază legăturile de afaceri, tranzacţiile şi plăţile întreprinderii pentru a găsi veriga slabă din lanţul de activităţi economice. Dacă această verigă nu există, atunci este implementat un agent economic interpus ca să creeze o pretinsă datorie.

Apoi urmează cererea de începere a procesului de insolvabilitate în instanţă, este numit administratorul de insolvabilitate propus de pretinsul creditor, sunt blocate conturile întreprinderii.

Procesul de judecată poate dura o perioadă mai îndelungată. În acest timp, activitatea economică fiind blocată, iar proprietarii întreprinderii privaţi de dreptul de a-şi gestiona afacerile. Astfel, întreprinderea ajunge cu adevărat insolvabilă şi în cele din urmă, la faliment.

În loc ca aceste întreprinderi să funcţioneze şi să aducă venituri la bugetul statului, ele sunt distruse cu aplicarea legii.