Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare. În calitate de secretar general al PSD, cu ocazia referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, Dragnea a coordonat un mecanism complex cu scopul fraudării rezultatelor participării la vot.

Liderul PSD a fost condamnat pentru “infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”, infracţiuni prevăzute în Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Ordonanţa graţierii iartă în întregime condamnările de până la 5 ani pentru acest tip de infracţiuni. Liviu Dragnea scapă astfel de condamnarea definitivă din dosarul „Referendumul” dar rămâne cu cazierul pătat.

Al doilea dosar

În 15 iulie 2016, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată într-un nou dosar de corupţie. El este acuzat că în timp ce conducea Consiliul Judeţean Teleorman a instigat la menţinerea în funcţie şi plata salariului către două angajate ale DGASPC Teleorman care în realitate lucrau exclusiv la sediul PSD Teleorman, condus tocmai de Liviu Dragnea. Paguba provocată (salariile necuvenite încasate de cele două angajate) a fost stabilită la suma de 108.612 lei.

Liviu Dragnea este acuzat în acest dosar de infracţiunile de "instigare la abuz în serviciu" și "instigare la fals intelectual". Atât abuzul în serviciu cât şi falsul intelectual sunt infracţiuni graţiate, potrivit Ordonanţei de Urgenţă lansată în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei. Dacă va fi condamnat, Liviu Dragnea poate fi graţiat şi în acest dosar.

Proiectul graţierii spune însă că recidiviştii nu mai beneficiază de clemenţă. Totuşi, dacă prima pedeapsă a lui Liviu Dragnea din dosarul Referendumul ar fi graţiată, el ar putea să nu mai fie considerat recidivist şi să scape şi de executarea unei eventuale condamnări în al doilea dosar.

Abuzul în serviciu

Potrivit unei a doua Ordonanţe de Urgenţă lansate de Ministerul Justiţiei, definiţia “abuzului în serviciu” este modificată: abuzul în serviciu devine infracţiune penală doar dacă paguba materială produsă este mai mare de 200.000 de lei. În al doilea dosar de corupţie, legat de DGASPC Teleorman, Liviu Dragnea este trimis în judecată pentru un prejudiciu de 108.612 lei. Fapta lui nu mai poate fi încadrată ca abuz în serviciu şi ar rămâne, astfel, doar cu acuzaţia de instigare la fals intelectual.