Editura Evenimentul si Capital

ANALIZĂ EVZ. Alături de Crimeea, Transnistria şi Găgăuzia pot întregi triunghiul separatist rus

04_transnistria_reuters
Autor: | | 14 Comentarii | 2005 Vizualizari

Liderii de la Tiraspol vor să alipească regiunea separatistă la Rusia, după modelul Crimeea, cerere ce va fi discutată mâine la Kremlin. În acest context, găgăuzii recurg şi ei la partea lor de provocări.

Ieri, în ziua când, la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin şi liderii Crimeii semnau acordul prin care peninsula din sudul Ucrainei devenea formal parte integrantă a Rusiei, la Tiraspol, separatiştii transnistreni puneau în scenă noi provocări. Transnistria a cerut Moscovei să prevadă în legislaţia rusă posibilitatea intrării republicii separatiste în componenţa Federaţiei Ruse. Un apel în acest sens a fost trimis de către liderul Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla (foto), preşedintelui Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Serghei Narâşkin, potrivit cotidianul economic rus Vedomosti. Referendum deja organizat Scenariul şi paşii urmaţi de liderii de la Tiraspol seamănă izbitor cel derulat în Crimeea. Astfel, 97,2% dintre alegătorii din stânga Nistrului au votat deja pentru alipirea la Rusia la referendumul din Transnistria din 2006, după cum a argumentat preşedintele Sovietului Suprem, indicând că legislativul transnistrean a adoptat deja în prima lectură proiectul de lege constituţională privind aplicarea legislaţiei ruse pe teritoriul Transnistriei. În Transnistria, limba de stat este limba rusă. În plus, aici trăiesc mai mult de 200.000 de cetăţeni ruşi, mai argumentează oficialul de la Tiraspol. În mesajul adresat preşedintelui Dumei se menţionează, de asemenea, "situaţia dificilă" a Transnistriei, care ar putea să se deterioreze şi mai mult în cazul în care Republica Moldova, care a parafat, împreună cu Georgia, Acordul de Asociere la UE, va introduce măsuri economice restrictive. Un apel similar a fost trimis Dumei de Stat şi de către organizaţii publice din Transnistria, după cum a relatat ieri agenţia ITAR-TASS. Apelul Tiraspolului intervine la o zi după ce partidul Rusia Justă şi-a retras din Dumă proiectul de lege privind simplificarea procedurii de alipire de noi teritorii la Federaţia Rusă, text ce permitea includerea unor părţi ale unor "state străine" chiar şi în absenţa unui acord din partea ţărilor respective, în cazul "lipsei unei autorităţi legitime eficiente", dar pe baza rezultatelor unui referendum sau a unei solicitări. Oricum, acest proiect nu convenea Tiraspolului, după cum atrage atenţia liderul Sovietului Suprem, indicând că documentul facilita doar aderarea Crimeii la Rusia, nu şi a Transnistriei. Pelerinaj găgăuz la Moscova Apelul lansat de Burla se sincronizează însă, în mod cu totul suspect, cu alte acţiuni secesioniste din Republica Moldova. În acest context, nici autonomia găgăuză nu se lasă mai prejos decât "confraţii" de la Tiraspol. Astfel, başcanul Mihail Formuzal, împreună cu preşedintele Adunării Populare, Dimitrie Constantinov, pleacă peste o săptămână la Moscova, acolo unde va fi primit, potrivit declaraţiilor din presa rusă, chiar de preşedintele Putin pentru a-i încredinţa liderului găgăuz misiunile în teritoriul pe care îl administrează. La începutul lunii februarie, teritoriul locuit de o populaţie majoritar turcofonă a organizat un referendum, declarat ilegal de Chişinău, în care 98,9% dintre alegători au optat pentru integrarea Găgăuziei în Uniunea Euro-asiatică, în dauna Uniunii Europene. Întâlnire dedicată Transnistriei Că Moscova lucrează intens la reactivarea focarelor separatiste din Republica Moldova o admit indirect şi oficiali ruşi de rang înalt. Astfel, guvernul Federaţiei Ruse va organiza, pe 20 martie, o şedinţă specială dedicată Transnistriei, în cadrul căreia ar putea aviza pozitiv demersul privind anexarea acestei regiuni. Anunţul a fost făcut de vicepremierul Dmitri Rogozin, într-o declaraţie pentru ITAR-TASS. Ieri, şeful statului moldovean a avertizat că acţiuni de genul la care a recurs recent Tiraspolul nu fac bine nici Republicii Moldova, nici Rusiei. "Nu contribuie la păstrarea imaginii internaţionale de care se bucura Rusia şi, dacă va accepta, cred că va fi un pas greşit" a adăugat Timofti, referindu-se la cererea transnistrenilor de a se alătura teritorial Rusiei. El a amintit Moscovei că a recunoscut în repetate rânduri suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Preşedintele nu a exclus însă noi provocări din partea Tiraspolului, dat fiind contextul tensionat din regiune. "E bucata noastră de ţară" Pe stradă, moldovenii au reacţionat diferit la informaţia că Transnistria vrea să se unească cu Rusia. "Sunt împotriva a tot ceea ce se întâmplă. E bucata noastră de ţară. Nu trebuie să permitem să ne-o ia", a declarat Ira. Nici Maxim nu vede cu ochi buni agitaţia din regiunea separatistă. "Nu-mi place ceea ce se întâmplă. E pământ românesc şi noi tinerii nu dorim dezbinarea ţării. Iată de ce oamenii trebuie să se revolte". Vera, cu experienţă de viaţă, ştie cine e în spatele provocărilor. "Nu e bine! E pământul nostru, dar ruşii vor să pună mâna pe el. Normal este să rămână la noi. Oamenii de acolo sunt şi ei ca şi noi. Am fost mai înainte cu ruşii, n-a fost rău, dar noi nu suntem ruşi, noi suntem români adevăraţi!" Vladislav pare mai realist: "Transnistria e Transnistria, noi suntem aici. Nici până acum nu a fost a noastră, îţi trebuia paşaport ca să treci graniţa. Poate pierderea Transnistriei va fi o soluţie în acest conflict.""Situaţia Transnistriei va fi dificilă dacă Republica Moldova aplică măsuri economice restrictive." Mihail Burla, lider transnistreanAnaliştii moldoveni au păreri împărţite despre soarta TransnistrieiAnaliştii politici moldoveni privesc însă cu suspiciune la şansele reale ale Tiraspolului de a reuşi alipirea regiunii separatiste la Rusia. "Transnistria interpretează doar partitura care i se transmite de la Kremlin. După evenimentele ce au avut loc în Crimeea, autorităţile transnistriene cred că vor putea trece prin acest val fierbinte şi să fie luaţi sub aripa Rusiei. De facto, asta nici măcar nu este dorinţa Transnistriei" susţine analistul Oazu Nantoi. Politologul Anatol Ţăranu subliniază că Transnistria nu o dată a declarat că vrea să adere la Federaţia Rusă. "În urma evenimentelor din Crimeea, Rusia este nevoită să ia în considerare opinia publică internaţională. Cred că Transnistria nu are nici o şansă să se alăture Rusiei. Autorităţile transnistriene de mulţi ani au un plan strategic, doar că şansele lor sunt minime acum", apreciază Ţăranu. Arcadie Barbăroşie susţine, de asemenea, că Transnistria şi-a expus dorinţa de a adera la Rusia încă în anul 2006. "Acum însă rămâne Krem­linul să decidă, şi doar ei ştiu dacă acest lucru este posibil sau nu. Totuşi, după evenimentele care au avut loc în Ucraina, consider că autorităţile ucrainene se vor opune oricărei comunicări dintre Rusia şi Transnistria. Eventual ar putea să apară o problemă de gestionare a Transnistriei". Răspuns firav al Occcidentului Occidentul trebuie să gestioneze mult mai ferm frământările din regiune, comentează, la rândul său, Dumitru Ciorici, director editorial la Unimedia. "Ce se întâmplă acum în Crimeea este rezultatul politicii cu "mânuşi albe" dusă de UE şi SUA în raport cu Federaţia Rusă. Sper că într-un final comunitatea internaţională a înţeles cum trebuie tratat Vladimir Putin. Este şi mai alarmant faptul că următoarea ţintă ar putea fi Republica Moldova, care poate rămâne definitiv fără regiunea transnistreană. E grav că asta se poate întâmpla peste noapte şi rolul actorilor internaţionali va fi exact ca şi în cazul Ucrainei", a subliniat el. Un spaţiu al corupţiei şi fărădelegilor Nerecunoscută oficial nici măcar de Rusia, cu trupe ale Armatei a 14-a ruse încă staţionate pe teritoriul ei, mişcarea separatistă din teritoriile de peste Nistru ale Republicii Moldova şi-a proclamat independenţa în 1990, sub numele de Republica Moldovenească Nistreană. După dispariţia URSS, dorinţa Tiraspolului de a rămâne parte a Federaţiei Ruse a dus la tensiuni care au răbufnit, în final, într-un conflict armat. Chişinăul a pierdut controlul asupra teritoriului de peste Nistru iar 1.500 de moldoveni au murit în timpul luptelor. Trupele ruse, care i-au ajutat pe transnistreni, au rămas acolo ca forţă de menţinere a păcii, în ciuda numeroaselor încercări internaţionale de a determina Moscova să le retragă. În prezent, Transnistria funcţionează ca un stat în stat: are un teritoriu delimitat de aproximativ 5.000 de kilometri pătraţi şi o populaţie "nu mai mare decât a unui judeţ din România". După cum susţine presa occidentală, Transnistria este şi "un spaţiu" cu depozite de arme şi muniţii nesecurizate, cu regim politic acuzat de corupţie, trafic de arme şi practici sovietice, cu trafic de stupefiante, de oameni şi chiar de substanţe radioactive. (Roxana Roseti) CITIȚI ȘI:

  • До свидания G8: Rusia a fost exclusă din forumul INTERNAŢIONAL al statelor dezvoltate. Cum s-a născut G8 şi cum au intrat ruşii în acest „grup” / VIDEO
  • UPDATE. RUSIA A ANEXAT CRIMEEA. Un soldat ucrainean a fost ÎMPUŞCAT la Simferopol de trupele ruse. Kievul a autorizat un răspuns armat
  • TIRASPOLUL vrea intrarea în componența FEDERAȚIEI RUSE

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI