International
Analiză Deutsche Welle: NAȚIONALISMUL și FASCISMUL revin în forță în politica Ungariei
Naționalismul este în creștere în Ungaria, scrie site-ul Deutche Welle. Lucrările unuii poet de extremă dreapta vor fi predate în școli, în timp ce rămășițele sale pământești urma să fie îngropate în orașul său natal din România, împotriva voinței guvernului de la București.
Jozsef Nyiro s-a născut în 1889, în zona secuiască a Transilvaniei, care a fost, la un moment dat, parte a Ungariei. Nu a fost doar un poet ”patriot”, ci și unul dintre principalii ideologi culturali din timpul partidului național-socialist Crucea cu Săgeți, care a condus țara din octombrie 1944 până în martie 1945, când zeci de mii de evrei au fost masacrați sau trimiși în lagăre de exterminare. Nyiro a fost parlamentar din partea acelui partid și a rămas fidel regimului fascist al lui Ferenc Szalasi, până la finalul celui de-al doilea război mondial. După 1845, a fost căutat ca un criminal de război, atât în Ungaira, cât și în România, dar a reușit să fugă în Germania și apoi în Spania condusă de Franco, în 1950. În prezent, operele sale sunt lecturii obligatorii pentru elevii din Ungaria.
Guvernul român a interzis ceremonia de reînhumare a rămășițelor pământești în România. Premieriul Victor Ponta spunea că decizia a fost luată pentru ca mormântul portului să nu se transforme într-un loc de pelerinah pentru extremiștii de dreapta. La ceremonia care s-a desfășurat, duminică, la locul nașterii lui Joszef Nyiro, a participat secretarul de stat pentru Cultură, Geza Szocs, și președintele Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover. Ultimul a declarat că ceremonia de reînhumare se va desfășura, mai devreme sau mai târziu, în ciuda reacției ”necivilizate, isterice, paranoice și barbare” a guvernului român.
Ulterior, Szocs a recunoscut, pentur o publicație maghiară online, că urna cu cenușa poetului a fost introdusă în România, în ciuda operațiunii ”conspirative” nu s-a petrecut nimic ilegal, dar el nu poate preciza unde se află acum cenușa. Naționalism și fascism în politica Ungariei, la vârf
Tot acest scandal este o urmare a renașterii recente a politicii naționaliste din Ungaria, condusă cu succes de extrema-dreaptă, care sprijină guvernul lui Viktor Orban și pe partidul său conservator naționalist Fidesz, precizează sursa citată.
Maghiarilor din întreaga lume li se amintește ”datoria sacră” față de națiunea-mamă, fie prin Ziua Solidarității Naționale, în 4 iunie, care comemorează ”tragedia Trianonului”, fie prin noua Constituție, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, fie prin noua și controversata lege a presei.
În același timp, Viktor Orban intervine în politica internă din Slovacia și România, susținând minoritatea maghiară din aceste țări, oferindu-le sprijin financiar pentru înființarea unor noi partide. În unele situații, politicienii de la Fidesz își permit chiar să facă declarații electorale, în țările vecine, precizează sursa citată.
În paralel cu revizionismul său politic, Ungaria se află în plin proces de reabilitare a lui Miklos Horthy, cel care a guvernat țara între 1920 și 1944, cu un regim autoritarist, ultraconservator și cleric. Horty, un binecunoscut antisemit, este responsabil pentru deportarea a peste 400.000 de evrei unguri în primăvara și vara lui 1944, care au murit, ulterior, la Auschwitz. Acum, însă, vor fi dezvelite noi monumente și plăci comemorative în onoarea sa. Noua politică afectează minoritatea maghiară din vecini
Succesul acestui nou val de naționalism și revizionism este, însă, îndoielnic. Ungaria este izolată în UE, unde țara este considerată o forță destabilizatoare din centrul și sud-estul Europei. În plus, Viktor Orban și partidul său au slăbit în permanență minoritățile ungare din țările vecine.
Partidul Coaliției Ungare, sprijinit de Fidesz, nu a reușit să intre în Parlamentul de la Bratislava, în alegerile recente din Slovacia. Ca o consecință, reprezentarea comunității politice maghiare a scăzut în sondaje de la 14% la 9%. Minoritatea din România ar putea suferi un eșec și mai drastic în alegerile din noiembrie, având în vedere că 400.000 de maghiari au plecat din Transilvania în ultimii 20 de ani. Iar reprezentanții minorității maghiare ar putea obține doar un mandat obligatoriu, prin lege, pentru minorități, în Parlament și nu va mai fi o forță pe scena politică. Acum trei partide maghiare vor participa în alegeri, iar voturile alegătorilor abia vor permite unuia dintre ele să treacă pragul electoral.
Acesta însă ar putea fi planul lui Orban de a încuraja cât mai muți maghiari dezamăgiți să se întoarcă în Ungaria cât mai curând posibil, pentru ca el să-și asigure o bază largă de votanți și să mai rezolve din problemele demografice ale țării, fără să se bazeze pe emigrația unor non-maghiari. Sursa: Deutsche Welle
