Analist economic: Consolidarea fiscală rămâne principala așteptare de la administrația românească

Sursa foto: EVZ

2022 vine după doi ani definiți de mari dezechilibre: pandemia de Covid-19, în care economia „a hibernat” și am avut primul an în care economia s-a restrâns, după foarte mulți ani de creștere susținută și anul 2021, care a adus a treia cea mai mare creștere de după 1990, dar care a însemnat totodată și explozia prețurilor la energie.

Din acest punct de vedere, “2022 va fi primul an normal de după pandemie, cu o creștere economică organică, naturală, dar va fi și anul în care economia și populația vor avea de-a face cu prețuri duble față de perioada pre-pandemie la electricitate și gaz,” estimează analistul economic Petrișor Peiu într-un interviu pentru PS News, aceasta fiind și cea mai mare provocare pentru 2022.

Pe de o parte veniturile bugetare cresc din cauza inflației și a dividendelor companiilor energetice dar, pe de altă parte, crește presiunea pe cheltuielile statului, pentru că salariații și pensionarii vor creșteri de venituri pe măsura inflației, iar consumatorii de gaze și electricitate vor compensarea costurilor din ce în ce mai mari, apreciază acesta.

2022 în cifre: Deși economia României crește, vom avea una dintre cele mai mari inflații din Europa, deficit bugetar mai mic, iar consumul populației se reduce puternic

Schimbări în Codul Muncii. Informațiile care trebuie să ajungă la toți angajații

Dezbatere ratată la Digi 24. Cele mai penibile momente, cel mai slab candidat, cine a performat

România va avea fără îndoială, o creștere economică în jur de 4,5%, care nu va mai fi printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ci în jurul mediei organizației. Vom avea, în schimb, una dintre cele mai mari inflații, cu siguranță în trimestrul II vom depăși cu mult 10%, estimează Peiu, doctor al Universității Politehnica din București.

Vom avea, de asemenea un deficit bugetar mai mic decât anul trecut, sub 80 de miliarde de lei, dar un deficit al comerțului internațional de bunuri record, de aproape 30 de miliarde de euro, ceea ce ne va aduce pe primul loc în UE la deficitul de cont curent. Șomajul nu va mai scădea sub 5%, pensie medie va rămâne aproximativ neschimbată pe parcursul anului, salariul mediu va crește mai puțin decât rata inflației, deci consumul populației se va reduce puternic. Pe de altă parte, vor crește semnificativ investițiile publice, spune analistul economic.

Comisia Europeană cere României îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor

Comisia Europeană, prin raportul de țară de la OCDE, indică drept principala așteptare de la administrația românească consolidarea fiscală. Astfel, “vor trebui crescute veniturile bugetare și reduse cheltuielile bugetare, ceea ce înseamnă că trebuie îmbunătățită colectarea taxelor și impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creșterea anumitor tipuri de taxe”, comentează Petrișor Peiu.

Conform raportului OCDE, guvernul trebuie să crească acele taxe cu „impact redus asupra competitivității”, iar un exemplu din raport sunt impozitele pe proprietate, care ar putea crește veniturile proprii ale autorităților locale. În aceeași categorie pot intra și accizele pentru produse din alcool și tutun, având în vedere că anumite produse din tutun sunt accizate la un nivel mult inferior țigaretelor, mai spune acesta.

România rămâne în continuare pe primul loc în UE cu cel mai mare deficit la colectarea TVA, cu aproximativ o treime din acest impozit indirect necolectat.  TVA-ul reprezintă principala sursă de alimentare a bugetului de stat, cu niveluri mult peste cele aduse de impozitele directe (pe profit și pe venit).