Macroeconomistul Florin Cîţu este de părere că Banca Naţională (BNR)va reduce rezervele minime obligatorii la lei şi valută chiar din prima şedinţă din acest an, care va avea loc pe 8 ianuarie, şi va lăsa în piaţă, cu mare întârziere, lichiditate pe termen lung, necesară finanţării economiei, dar reluarea creditării presupune şi măsuri de relaxare fiscală, informează Mediafax.
"În plus reducerea RMO (rezervele minime obligatorii, n.r.), deşi este o măsură bună, vine, în stilul BNR, foarte târziu. Mai exact, cinci ani mai târziu decât avea nevoie economia reală", a declarat Cîţu, pentru Mediafax.
Chiar dacă BNR va relaxa regulile pentru bănci, este nevoie ca Guvernul să reducă povara fiscală atât în ceea ce priveşte capitalul, cât şi forţa de muncă.
"Pentru a rezolva problema creditării, şi eliminarea «pojghiţei» este nevoie de o combinaţie de acţiuni care implică atât politica monetară, cât şi cea fiscală. Politica monetară trebuie să ofere finanţare permanentă pe termen lung, să relaxeze condiţiile de intrare pe piaţa bancară, dar şi de ieşire, şi să accepte o lege a falimentului personal. Politica fiscală trebuie să reducă impozitarea capitalului şi a forţei de muncă pentru a creşte solvabilitataea clienţilor potenţiali ai sistemului bancar, deoarece în acest moment nu putem să ne aşteptăm la o relaxare a condiţiilor de creditare din partea sistemului",a mai spus analistul.
Firmele româneşti sunt sufocate de fiscalitate. Statisticile Comisiei Europene arată că o societate din România varsă la bugetul de stat 43% din profit, fapt care ne plasează în topul ţărilor europene cu cele mai împovărătoare regimuri fiscale. Spre comparaţie, în Marea Britanie taxele şi impozitele ajung la 34% din profitul unei firme, în Elveţia la 29%, iar în Danemarca la 27%.
Recomandările noastre
