ANAF arată motivele NERECUPERĂRII prejudiciillor în marile cazuri penale. VEZI motivațiile în dolarul ICA și Ioan Becali
- Raluca Florescu
- 9 aprilie 2015, 14:12
Deşi organele fiscale teritoriale au întreprins toate formele legale de executare silită impuse de legislaţia în vigoare, recuperarea prejudiciului stabilit pentru situaţiile prezentate mai sus este extrem de dificilă şi influenţează decisiv gradul de recuperare redus al acestuia, scrie Agenția Națională de Administrare Fiscală într-un comunicat.
Unul dintre motivele pentru care întârzie recuperarea prejudiciilor constă în întarzierile semnificative în transmiterea către organele fiscale teritoriale a hotărârilor penale. Un alt motiv este neinstituirea măsurilor asiguratorii de către organele de cercetare.
Anul trecut s-au primit spre executare silită un numar total de 2.140 sentinţe/hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauze penale. Valoarea totală a prejudiciului stabilit prin acestea este de 1.985,07 mil.lei.anului 2014, 31 de hotărâri cu o valoare a prejudiciului de 549,2 mil.lei (cca 130 milioane euro) provin din dosare penale instrumentate de către Direcţia Naţionala Anticorupţie ( dintre care se remarca cazul ICA 701/26.09.2013 T.B. / DP 888/a/08.08.2014 cu un prejudiciu stabilit la 60.482.615 euro, respectiv cca. 266,2 mil. lei, adică jumătate din totalul prejudiciilor).
Pentru 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 mil.lei ( 30 % din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj / iesire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal; s-au stabilit prejudicii în valoare de 433,1 mil.lei ( 21,8 % din valoarea totală) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate;pentru un număr de 12 sentinţe/hotarari judecătoresti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 33,03 mil.lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa prevederilor Legii Insolvenţei nr.85/2006, modificată şi completată în anul 2014 . Deşi organele fiscale teritoriale au întreprins toate formele legale de executare silită impuse de legislaţia în vigoare, recuperarea prejudiciului stabilit pentru situaţiile prezentate mai sus este extrem de dificilă şi influenţează decisiv gradul de recuperare redus al acestuia.
Astfel, volumul sumelor recuperabile prin executare silită ( exclusiv valoarea prejudiciilor aferente stărilor de insolvenţă, insolvabilitate, inexistenta de bunuri sau venituri urmaribile, formalitatilor legale de partaj / iesire din indiviziune aflate in curs) se reduce de la 1.985,07 mil.lei la 922,45 mil.lei, ceea ce reprezinta 46,4% din valoarea totală a prejudiciului de recuperat comunicat. Diferența de 53,6% constituie, în fapt, un prejudiciu nerecuperabil similar arieratelor erecuperabile.
Cauzele principale care conduc la un grad mic de recuperare a creanţelor provenite din sentinte penale transmise spre recuperare A.N.A.F. sunt:
Întâzieri semnificative în transmiterea către organele fiscale teritoriale a hotărârilor penale ramase definitive spre recuperare; Având în vedere şi timpul scurs de la data începerii cercetarii penale pana la pronunțarea hotararii penale definitive, comunicarea cu mare intarziere conduce la deteriorarea bunurilor ce fac obiectul sechestrelor asiguratorii și/sau la scaderea valorii de piața a acestora.
O altă cauză este existenţa unor perioade mari de timp între momentul emiterii unei sentinţe penale de către prima instanţă de judecată şi momentul rămânerii definitive şi executorii a acesteia, perioada în care, în multe cazuri, inculpaţii înstrăinează bunurile din patrimoniu. Din analiza efectuată a rezultat un număr de peste 500 sentinţe/hotărâri penale (pentru prejudicii de peste 175,6 mil.lei ) primite de A.N.A.F. în anul 2014 a căror durată de instrumentare în justiție este foarte lungă.
O altă piedică este imposibilitatea înscrierii măsurilor asiguratorii la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în cazul bunurilor pentru care nu este deschisă carte funciară de către debitori.
ANAF menționează la capitolul blocaje și comunicarea dificilă cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară și cu alte institutii ( Direcţiile / Compartimentele de impozite şi taxe locale, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor,Autoritatea Navală Română, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Depozitarul Central, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului) Exemple: - SP 701/26.09.2013 definitivă prin DP888A/08.08.2014 pentru imobilul din bdul. Decebal, nr.6,ap. 21, sector 3, dosar Voiculescu, inculpat Sandu Jean Cătălin; - Sin Gheorghe - Sentinţa Penală nr. 701/2013. Sin Gheorghe şi Sin Elisabeta Rodica sunt coproprietari ai apartamentului nr. 9 situat în Bucureşti, Sector 2, str. Elev Ştefănescu, nr. 3, bl. 444. S-au înaintat Biroului juridic contencios, adresa nr. 424370/02.09.2014 şi adresa nr. 424370/09.10.2014 prin care s-a solicitat introducerea unei acţiuni în instanţă de iesire din indiviziune în vederea valorificării bunului imobil - Punerea în executare a H.P. nr. 1207/14.10.2014, cazul „Iancu-RAFO”, implică investigaţii complexe cu privire la patrimoniul supus executării silite pentru 20 persoane fizice şi 13 societăţi comerciale.
Un alt motiv este neinstituirea măsurilor asiguratorii de către organele de cercetare
De exemplu, prin Sentinţa penală nr. 67/03.04.2012, pronunţată de Tribunalul Olt, rămasa definitivă conform Deciziei Penale nr. 639/20.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justiţie – Sectia Penala, s-a stabilit un prejudiciu în sarcina debitorului în suma de 2.655.708 lei. Prin adresele OT52383/11.07.2014 către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Olt şi OT52389/11.07.2014, către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Slatina şi de asemenea s-a procedat la verificarea bazei de date a OCPI şi Sistemul Naţional de Evidenţă Auto, la care are acces organul de executare silită. Din informaţiile obtinute din bazele de date interne şi răspunsurile autorităţilor. S-a procedat la verificarea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul debitorului solicitate, s-a constatat faptul că debitorul nu figurează înregistrat cu bunuri mobile şi imobile în patrimoniu. De asemenea s-a procedat la verificarea aplicatiei BANCI în vederea identificării eventualelor instituţii bancare la care debitorul figurează cu conturi deschise şi verificarea situaţiei eventualelor declaraţii 205 depuse de angajatori, precum şi situaţia tuturor declaraţiilor depuse de contribuabil sau terţi în evidenţa fiscală, rezultând faptul că debitorul nu a realizat venituri ce pot fi supuse executării silite şi nu figurează cu conturi deschise la bănci.
Totodată, bunurile supuse executării silite nu prezintă interes pentru piață și apartin, de regulă, unor persoane private de libertate, şi au un grad avansat de uzură fizică şi morală. De exemplu, prin sentinţa penală nr. 248/10.03.2014 s-a stabilit un prejudiciu de 179.232 lei, cu măsuri asiguratorii stabilite de Parchetul de pe langă Tribunalul Mehedinţi şi menţinute de acelaşi Tribunal. Valoarea măsurilor asiguratorii instituite este de 45.356 lei pentru apartament şi de 160.814 lei pentru casă (valoare de inventar) iar valoarea stabilită în urma evaluarii este de 53.760 lei pentru apartament şi de 391.270 lei pentru casă. Au fost organizate 3 licitaţii în anul 2014 şi s-a reluat procedura de valorificare în ianuarie 2015, bunurile nefiind vândute din lipsă de oferte. Se continuă procedura de executare silită. De asemenea, în unele situaţii sentinţele penale definitive se comunică fără a fi însoţite de documente din care să rezulte măsurile asiguratorii, punerea acestora în executare nefiind posibilă. Exemple: Ca urmare a Sentinţei penale nr. 238/03.04.2012, (sumele provin din evaziune fiscală fiind în valoare de 17.136.765 lei ), s-au demarat procedurile de executare silită împotriva debitorului Becali Ioan, rezultând : • conform adresei nr. 16722/11.11.2014 transmisă de către ANCPI, persoana fizică Becali Ioan nu figurează cu bunuri mobile şi imobile ; • conform adresei nr. 96499/23.10.2014 transmisa de catre OCPI Constanta, persoana fizica Becali Ioan nu figureaza cu bunuri mobile si imobile ; • conform adresei nr. 20905, 20920 /27.05.2014 transmisa de catre Servciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, persoana fizica Becali Ioan nu figureaza cu autoturisme in proprietate ; • conform adresei nr. R-S 40105 /29.05.2014 transmisa de catre SPIT(UAT) Constanta, persoana fizica Becali Ioan nu figureaza cu bunuri mobile si/sau imobile declarate pe raza municipiului Constanta . În acest caz, exista suspiciuni intemeiate privind sustragerea de sub sechestru. Totodată, măsurile asiguratorii dispuse de instanţă încă nu au fost comunicate, în vederea executării, deoarece se afla la dosarul cauzei, desi A.J.F.P. Dolj s-a adresat în acest sens următoarelor instanţe: Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DIICOT – adresele nr. 266286/12.08.2014 şi 266316/16.09.2014. Un alt motiv care conduce la nerecuperarea prejudiciilo este evaluarea bunurilor sechestrate de natura imobilelor nu poate fi realizată în absenţa proprietarului sau imputernicitului acestuia . Exemplificăm cu cazul Pantiş Sorin, Sentinta Penala nr. 701/2013. S-au înaintat Biroului juridic contencios 2 adresele nr.306235/15.01.2015, 452213/30.10.2014 si 462628/24.02.2015 prin care s-au solicitat intreprinderea demersurilor necesare pentru obtinerea unei Ordonanţe presedintiale care să permită accesul in imobil.