Editura Evenimentul si Capital

Ana Lambru, un artist cu suflet de copil, școlit în America. „Misiunea mea e să aduc bucurie celor din jur”

Autor: | | 0 Comentarii | 434 Vizualizari

Ana Crăciun Lambru este păpușar, actor și regizor, un artist care de fi ecare dată când urcă pe scenă reușește să transforme teatrul în artă. Prin punerea în scenă a unor povești în care dă viață personajelor sale, păpușile, aceasta reușește să stârnească emoții chiar și celor mari, care de multe ori se trezesc cu obrajii în lacrimi. „Mi-am dat seama că ceea ce fac aduce multă bucurie și schimbare în cei din jur și am făcut din asta misiunea mea”

A pătruns în lumea teatrului încă de mic copil, atunci când interpreta prin casă fiecare poveste pe care o asculta. Cu păpușile s-a împrietenit tot pe atunci, după cum ea însăși a povestit pentru EVZ: „Făceam teatru de păpuși cu sora mea în patul nostru suprapus pe care legam cearșafuri ca paravan și cortină”. Părinții au susținut-o dintotdeauna, îndemnând-o săși urmeze visul: „Ai mei îmi ziceau că o să devin actriță. Când mă uit acum înapoi îmi dau seama că Universul îmi arăta drumul, însă atunci nu știam să citesc semnele și n-am dat atenție acelor lucruri”.

Perioada liceului a fost cea care a ajutat-o să se descopere și să realizeze că ceea ce își dorește cu adevărat pentru viitorul ei este să facă teatru. „Atunci Universul a zis: Gata! Hai pornește pe drumul tău acum! Ai ocolit destul!”. Iar de acolo a început cu adevărat povestea Anei. A înființat o trupă de teatru a liceului, alături de care a participat la diverse concursuri locale, în urma cărora a câștigat și niște premii. Așa a venit decizia de a aplica la o facultate de teatru. Și-ar fi dorit să studieze regie, însă la acea vreme nu știa nimic despre această meserie și a ales actoria. „La înscriere tata m-a trecut și la secția de Teatru de păpuși. Universul a acționat prin el. Așa am ajuns să intru la teatru, să mă îndrăgostesc de lumea obiectelor cărora le poți da viață și să îmi dau seama că sunt făcută pentru acest lucru”.

Participarea la „Românii au Talent”

În anul 2011, împreună cu colega sa, Ana Maria Cucută, a hotărât să pună pe picioare o trupă, din dorința de a oferi teatru de calitate oamenilor de toate vârstele. Așa a apărut „Uninvented Theatre” și ulterior participarea la „Românii au Talent”. Astfel că, în anul 2013, acestea au reușit să impresioneze o lume întreagă atunci când au apărut pe scena emisiunii de talente de la Pro TV cu un manechin căruia i-au dat viață. Reprezentația lor a ridicat o sală întreagă în picioare și l-a făcut pe juratul Andi Moisescu să exclame: „Nu știu ce mai căutați aici. Locul vostru este la New York”.

„Au fost foarte mulți oameni care ne-au văzut în emisiune și la spectacol și care ne țin minte și acum. Sper să o pot readuce pe Eva (manechinul) pe scenă în curând. E o prezență atât de puternică, iar interacțiunea dintre ea și Momo a emoționat atât de mulți oameni!”, a spus Ana despre această experiență.

„M-a ajutat să-mi găsesc vocea de artist”

După participarea la „Românii au Talent”, în 2013, a reușit să obțină o bursă Fulbright pentru un masterat de trei ani în Statele Unite ale Americii. A studiat la Universitatea din Connecticut în programul „Puppet Arts” și a terminat masteratul cu diploma „Master of Fine Arts in Puppetry”. „Am ajuns în Statele Unite și am fost ca un burete, am învățat tot ce am putut de la profesorii și mentorii mei, dar și de la colegi și întreaga comunitate de teatru de păpuși din US. Am găsit acolo o familie, My Puppet Family, care m-a îmbrățișat și m-a ajutat sămi găsesc vocea de artist”, asta după ce în propria ei țară aproape nimeni nu credea în ea și în talentul său ca păpușar, fapt care a făcut-o să pună sub semnul întrebării alegerea de a se dedica teatrului de păpuși. „Oamenii oricum nu erau încă pregătiți să primească ce făceam noi și foarte puțini au fost cei care au încercat să ne promoveze”.

O femeie uitată într-un spital de psihiatrie a devenit subiectul Anei

Am fost curioși să aflăm cum iau naștere poveștile cărora Ana le dă viață pe scenă, dar și ce se ascunde în spatele acestora. Am aflat astfel că fiecare poveste și personaj creat de artistă este inspirat din fapte reale. „Poveștile vin către mine și nu mă lasă până nu le spun. Când eram în Statele Unite, complexul unde țineam cursurile se afla într-o zonă mai veche a campusului, unde se aflau mai multe clădiri abandonate. Trecând în fiecare zi pe lângă ele și văzând perdelele fluturând prin geamurile sparte, am fost curioasă să aflu mai mult. Am descoperit atunci o poveste senzațională. Locul fusese un spital pentru oameni cu diferite boli mentale, însă fusese închis prin 1980. Cercetând mai mult am dat peste povestea lui Gladys Burr, o femeie care fusese uitată de autorități ca pacientă a acelui spital timp de 42 de ani. Deși ea trimisese numeroase scrisori conducerii, încercând să-și dovedească normalitatea, apelurile ei au fost luate în considerare când era deja bătrână”.

Inspirându-se din povestea acesteia, Ana Lambru a reușit să pună în scenă un spectacol de mișcare „Gladys. A Life of Confinement”, prin care a încercat să contureze și să recreeze emoțiile și trăirile personajului din timpul perioadei care i-a fost furată din viață.

Halep, BOOM FINANCIAR! Câți BANI a câștigat Simona la Miami

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI