Asociația Magitraților din România a fost singura instituție din Justiție care a luat o poziție diferită atunci când în spatele ușilor închise a fost semnată „Declaraţia comună” prin care şefa CSM, Mariana Ghenă, preşedinta ICCJ, Cristina Tarcea şi procurorul general Augustin Lazăr şi-au luat angajamentul ferm „de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei”. Cu alte cuvinte, „noul câmp tactic”.
Prin vocea judecătoarei Andreea Ciucă, AMR a transmis prin intermediul unui comunicat de presă remis luju.ro că respectiva „Declaraţie comună” prezintă „frânturi de logică” şi îi pune pe judecători în situaţii delicate pentru activitatea lor. Concret judecătorii nu pot să încheiei protocoale cu procurorii, întrucît sunt pe altă parte a boxei. Astfel, procurorii au fost denumiți magistrați, dar ei reprezintă statul sunt avocați ai statului.
Apel către judecătorii cinstiți și curajoși
Fosta consilieră din ministerul Justiției, Ingrid Mocanu, a fost deasemenea vexată de decizia judecătorilor de a face parte din „noul câmp tactic”. Aceasta a publicat o reacție vis-a-vis de acestă hotărâre. „AMR-ul reacționează dur , cel puțin la fel de dur ca noi, oamenii sănătoși la cap. Singura salvare a acestei țări este, întradevăr, în judecătorii Cinstiți și Curajoși... Și să ne înțelegem: curajul constă în a condamna oameni vinovați, oricât de importanți și bogați ar fi și de a achita oameni nevinovați, oricât de săraci și lipsiți de apărare sunt.”, a scris Ingrid Mocanu.
Concret judecătorii nu pot să încheie protocoale cu procurorii, întrucât sunt pe altă parte a boxei. Astfel, procurorii au fost denumiți magistrați, dar ei reprezintă statul sunt avocați ai statului. În concluzie „judecătorii trebuie să țină cont de probele reale adunate de procurori, de dovezile aduse de avocații celor trimiși în judecată și conform statului lor de reprezentanți ai Justiției să se ia o decizie în baza probelor adunate și în conformitate cu conștiința sa”, spune în statutul judecătorilor.
Recomandările noastre
