Românii au știut dintodeauna să-și fure singuri căciula. Și, atunci când nu puteau să și-o fure singuri i-au ajutat pe alții s-o facă. Contractul încheiat cu compania americană Bechtel, pentru Autostrada Transilvania, este un exemplu elocvent. S-a spus că acesta a fost prețul plătit de România pentru intrarea în NATO. Poate că da, dar cel mai probabil americanii ne băgau în alianță și dacă veneam cu tunurile de la Plevna. Valoarea contractului cu Bechtel a fost de 2,7 miliarde de euro și proiectul trebuia să fie gata în 2012. Ne-am ales cu banii luați și doar cu câteva zeci de kilometri de autostradă. Cât și dacă s-a dat șpagă nu se știe, încă. Dar chiar jurnaliștii americani au fost cei care au semnalat metehnele din afacerile celor de la Bechtel. O anchetă a revistei americane „Foreign Policy”, din 2015, arată că firma Bechtel stimula financiar ambasadori și diplomați americani pentru ca aceștia să-i ajute să obţină contracte bănoase cu statele din estul Europei. Unul din exemplele din articolul lor este Autostrada Transilvania. Altul a fost cel cu o autostradă complet inutilă pentru care Kosovo a plătit 1,3 miliarde de dolari. Proba concretă a investigației lor a fost angajarea de către Bechtel a fostului ambasador american în Kosovo.


Faptul că Bechtel trebuia să ia bani de la România era vizibil din Cosmos. Nu a fost nicio licitație și nicio selecție de oferte. Pe 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea CNADNR la semnarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii cu investitorul selecționat – compania Bechtel.


Bechtel a dat o țeapă de 1,3 miliarde de dolari și în Kosovo

Astfel, compania Bechtel, care ar fi trebuit să construiască la noi Autostrada Transilvania, este acuzată într- o anchetă jurnalistică publicată de prestigioasa revistă americană Foreign Policy că a plătit cu generozitate diplomaţi americani pentru a câştiga contracte bănoase în mai multe state din Europa de Est. Unul dintre exemplele date de jurnaliştii americani e tocmai contractul încheiat de compania americană cu statul român, în 2003. Ancheta jurnaliştilor de la Foreign Policy a pornit de la o porţiune de 76 de kilometri de autostradă pe care Bechtel, una dintre cele mai mari companii de construcţii din Statele Unite, i-a construit în Kosovo. „Una dintre cele mai sărace ţări din Europa voia un drum, aşa că mega-constructorul american Bechtel i-a vândut o autostradă de 1,3 miliarde de dolari, cu sprijinul unui puternic ambasador american. Partea amuzantă e că, în timp ce autostrada abia dacă este folosită, ambasadorul lucrează acum pentru Bechtel”, se scria, în ianuarie 2015, pe foreignpolicy.com.



Fostul ambasador SUA în Kosovo a devenit reprezentantul Bechtel în Mozambic

Numele diplomatului la care se referă jurnaliştii americani este Christopher William Dell. El a fost ambasador în Kosovo între 2009 şi 2012. Ziariștii americani spuneau că Dell ar fi primit foloase materiale din contractul semnat de Bechtel cu autorităţile de la Priştina. Jurnaliştilor le-a atras atenţia faptul că diplomatul american s-a pronunţat deseori, pe când era ambasador, în favoarea autostrăzii, deşi mai multe evaluări independente arătau că proiectul era inutil. Autostrada s-a făcut până la urmă, cu 1 miliard 300 de milioane de dolari, adică peste 17 milioane de dolari pe kilometru. Iar fostul ambasador a devenit, între timp, reprezentantul Bechtel în Mozambic.


FOTO: Christopher William Dell



Bechtel a încasat două treimi din bani și a livrat 12,5% din drum

Jurnaliştii Foreign Policy spun că exemplul din Kosovo nu este singular. Ei au ajuns și la noi, un alt exemplu fiind al Autostrăzii Transilvania. „În România, Bechtel a negociat direct cu Guvernul şi a semnat un contract fără licitaţie, în 2003, pentru modernizarea reţelei aproape inexistente de autostrăzi a ţării. Valoarea contractului: 2,7 miliarde de dolari. Proiectul s-a transformat însă într-un coşmar lung de zece ani pentru ambele părţi, plin de întârzieri, certuri şi acuzaţii de corupţie şi proastă administrare. Potrivit unei analize a Economist Intelligence Unit, Bechtel a livrat 12,5% din drumul pe care se angajase să-l construiască. A încasat totuşi 64% din valoarea contractului, reziliat în mai 2013”, arată foreignpolicy.com. Într-un punct de vedere transmis Foreign Policy, Bechtel a negat orice legătură între poziţia deţinută de diverşi diplomaţi americani în Europa de Est şi contractele încheiate de companie cu autorităţile din respectivele state.

Te-ar putea interesa și: