Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, vorbeşte pentru „Evenimentul zilei” despre măsurile de austeritate luate de guvernul Boc şi imaginea tot mai bună a românilor din Peninsulă.

Investitorii italieni din România sunt mulţumiţi de faptul că Guvernul României nu a crescut taxele, a declarat într-un interviu, pentru „Evenimentul zilei”, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito. Şi Italia a luat măsuri asemănătoare, dar a evitat să penalizeze categoriile profesionale care câştigă puţin, precum profesorii şi poliţiştii, a explicat ambasadorul. Totuşi, a precizat el, pentru Italia, un salariu de 1.500 de euro reprezintă „o limită joasă medie”.

Italia sărbătoreşte astăzi Ziua Republicii, care marchează referendumul din 1946 în urma căruia această ţară a renunţat la regimul monarhic. Anul viitor, Italia se pregăteşte să aniverseze cu fast cei 150 de ani de la mişcarea de unificare, cunoscută sub denumirea de „il Risorgimento”.

AUSTERITATE ÎN ITALIA

Berlusconi a evitat să-i „penalizeze” pe profesori şi poliţişti

EVZ: Cum vă simţiţi în România? Mario Cospito: Experienţa a fost foarte frumoasă. Am ajuns aici în august 2008, pe vremea când chestiunile sociale dintre România şi Italia erau destul de serioase, dar am fost norocos deoarece relaţiile au început să revină la normalitate.

Credeţi că s-a îmbunătăţit percep ţia asupra comunităţii româneşti în Italia? Imaginea pozitivă este acum preponderentă faţă de ceea ce se întâmplase acum doi ani. Numărul foarte mare de români în Italia demonstrează relaţiile foarte bune. În momentul în care a avut loc cazul „Mailat”, numărul de români era de 600.000. Astăzi depăşesc un milion.

Criza nu a adus înapoi românii? Spre deosebire de Spania, unde sectorul imobiliar a fost lovit de criză, în Italia acest lucru nu s-a întâmplat. Mulţi români sunt mici întreprinzători care se ocupă de restructurarea caselor. Un alt sector este al sănătăţii, unde avem nevoie de asistenţă română. Şi mai este şi asistenţa acordată copiilor şi bătrânilor. Acestea sunt sectoarele în care românii sunt implicaţi.

Am văzut că şi guvernul Berlusconi a luat măsuri de austeritate. S-a aprobat un plan pe doi ani. Este un plan care nu a crescut taxele, şi acest lucru este important, deoarece are efect asupra claselor sociale care suferă. Dacă vrei ca economia săşi reia cursul, atunci nu poţi să creşti taxele. Şi asta nu o spune ambasadorul, ci teoria economică.

Este corectă măsura pe care a luat-o guvernul Boc de a evita creşterea taxelor şi de a reduce salariile bugetarilor şi pensiile? Corectă după teoria clasică. Îmi dau seama că există clase care suferă, cum ar fi pensionarii sau profesorii. Dar şi noi, ca angajaţi, am avut o tăiere de salarii, iar pentru următorii patru ani au fost îngheţate.

La pensii nu au existat tăieri, dar se iese la pensie cu un an mai târziu. Guvernul Berlusconi a încercat să nu penalizeze clasele cele mai sărace. Profesorii nu au suferit din cauza reducerilor salariilor, şi nici poliţiştii sau persoanele care câştigă mai puţin de 1.500 de euro. În Italia, un salariu de 1.500 de euro reprezintă o limită joasă medie.

Investitorii italieni sunt mulţumiţi de măsurile guvernului? Toţi au afirmat că sunt mulţumiţi că nu au fost crescute taxele.

Sunteţi mulţumit de evoluţia luptei cu corupţia? Întreprinzătorii s-au plâns nu de corupţie, ci de birocraţie. Cei care sunt în România, vor rămâne. Sunt şi alţii care ar dori să vină şi vor investi unde vor găsi soluţiile adecvate. Sunteţi înconjuraţi de ţări foarte interesante: Macedonia, Albania, Serbia.

Ce aţi aştepta de la guvern? România ar trebuie să facă un efort pentru a absorbi fondurile structurale.

IMAGINE. După scandalul „Mailat”, numărul românilor din Italia a crescut de la 600.000 la peste un milion FOTO: REUTERS

MOŞTENIRE

„Romanii aveau o infrastructură solidă”

Ce v-a plăcut cel mai mult în România? Mi-au plăcut foarte multe. Ţara este foarte frumoasă şi nu o spun numai eu.

Critici? Poate că ar trebui mai mult respect pentru această ţară frumoasă. Pentru că atunci când mă duc în locuri frumoase, cum ar fi Delta Dunării sau pe munte, observ un pic de neglijenţă din partea cetăţenilor.

O critică a turiştilor italieni este în privinţa şoselelor. Romanii aveau o infrastructură solidă, iar voi de la romani aţi luat limba, dar ar fi trebuit să fi moştenit şi capacitatea de a construi.

De ce se întâmplă asta? O întrebare bună la care nu ştiu să răspund. Exemplu: un italian ia de la Verona avionul şi ajunge într- o oră la Suceava, dar îi ia mai mult să ajungă la mănăstiri. "Poate că ar trebui să avem mai mult respect pentru această ţară frumoasă. Atunci când mă duc în locuri frumoa se, cum ar fi Delta Dunării sau pe munte, observ un pic de neglijenţă din partea cetăţe nilor. O altă critică este în privinţa şoselelor.” MARIO COSPITO, ambasadorul Italiei la Bucureşti