Ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, trimite un semnal parlamentului român.

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, despre contribuţia Berlinului la stabilizarea Zonei Euro.

Diplomatul observă că investitorii germani sunt interesaţi de România, dar se lovesc de birocraţie şi corupţie şi îi avertizează pe parlamentari că slăbirea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) va fi observată în capitalele europene.

EVZ: Unii politicieni europeni au spus că Germania a aşteptat prea mult pentru a-şi da acordul pentru planul de salvare a Greciei şi pentru cel de stabilizare a eurozonei. Au deteriorat precauţiile Germaniei încrederea în euro? Andreas von Mettenheim: Cred că aceste critici sunt în mare parte nefondate. Încrederea în Zona Euro a fost afectată deoarece unele ţări nu au respectat regulile pe care Zona Euro şi le-a impus. E adevărat că nu am acţionat ca o brigadă de pompieri.

Vorbim despre o sumă importantă de bani, iar situaţia a devenit cunoscută abia pe 2 mai, când FMI a aflat că Grecia are nevoie de 110 miliarde de euro în următorii trei ani. Atunci am început să acţionăm şi, aşa cum puteţi găsi paralele în ţara dumneavoastră, a trebuit să ne asigurăm că măsurile pe care le luăm sunt constituţionale, în primul rând, iar în al doilea rând a trebuit să adoptăm o lege în Bundestag.

Am făcut acest lucru şi a ajutat foarte mult. Cred că cel care se mişcă mai repede nu este neapărat cel mai bun european. Să privim faptele: partea noastră în pachetul de salvare a Greciei este de 22 de miliarde de euro.

„Unele ţări au trăit mult deasupra posibilităţilor”

Jose Barroso a spus că mai mulţi politicieni germani ar trebui să le explice oamenilor, acasă, că Germania a avut multe beneficii de pe urma euro. Aţi spune că germanii nu sunt conştienţi de acest fapt? Există o opoziţie publică faţă de pachetul de salvare a Zonei Euro. Domnul Barroso a mai spus că împărtăşeşte şi înţelege preocuparea germanilor şi că respectă foarte mult cul tura germană a stabilităţii. Nu cred că există un scepticism general privind euro şi UE. Cu toţii ştim că Ger mania a avut mult de profitat de pe urma pieţei comune, aşa cum au avut de profitat şi alte ţări.

Evident, oamenii îşi pun întrebări, pentru că suntem în mijlocul unei crize, iar întrebările privind modul de rezolvare a crizei, măsurile ce trebuie luate, toate acestea sunt discutate în acest moment foarte mult, inclusiv în alte ţări.

Se discută de spre o mulţime de lucruri diferite ce trebuie făcute, dar cu siguranţă nu vom expulza o ţară din Zona Euro şi nu vom lăsa euro să se scufunde pentru că de aceea am pus la punct pachetul pentru Grecia, de aceea am acceptat umbrela pentru Zona Euro, pentru că dorim să ţinem moneda euro sus şi cred că acest lucru reprezintă o preocupare pentru po litica europeană, pentru politica germană.

Germania se pregăteşte să adopte măsuri de austeritate (interviul a fost realizat înainte de anunţul guvernului german - n.r.). Credeţi că Europa a trăit mai bine decât şi-ar fi putut permite? Da. Cu toţii am trăit deasupra posibilităţilor şi se pare că unele ţări au trăit mult deasupra posibilităţilor, iar altele mai puţin. Solidaritatea - se vorbeşte mult despre solidaritate în Europa - funcţionează în ambele sensuri. Solidaritatea înseamnă totodată că dacă unii dintre noi implementează politici de disciplină, atunci şi ceilalţi ar trebui să le implementeze.

Guvernul român va aplica de asemenea măsuri de austeritate - inclusiv tăieri de pensii şi salarii. Credeţi că aceste măsuri severe ar fi putut fi evitate? Sincer cred că, în general, reducerile de cheltuieli şi în privinţa angajaţilor nu ar fi putut fi evitate. Este extrem de necesar ca guvernul roman să reducă cheltuielile publice. Cum reduc a ceste cheltuieli rămâne la latitudinea lor, nu au nevoie de lecţii de peste graniţă.

Dar că măsuri drastice trebuie luate este un fapt şi nu ţine de voinţa politică. În Germania tocmai finalizăm un program care presupune că, până în 2011, bugetul nostru va fi redus cu 10 miliarde de euro. Acestea sunt măsuri foarte dificile, aşa că stăm cu toţii în aceeaşi barcă şi suntem din acest punct de vedere pe deplin alături de guvernul român.

Strategia germană nu include creşterea taxelor

Sunt măsurile de austeritate de-ajuns pentru depăşirea crizei? Unele voci spun că austeritatea stopează creşterea economică. Depinde foarte mult dacă aceste măsuri de austeritate vor fi aplicate integral, eficient şi cu toate consecinţele. Ar trebui să ne concentrăm pe această chestiune. Cum se va corela aceasta cu economia şi cu creşterea economică, este a doua chestiune.

Guvernul român a optat să nu crească taxele - ceea ce coincide, în acest moment, cu strategia germană, aceea de a reduce cheltuielile şi de a nu creşte taxele - dar cum rezolvăm criza prin diferite măsuri, rămâne la latitudinea fiecărui guvern şi nu vreau să ofer lecţii.

Este România încă atractivă pentru investitorii germani? Acest lucru nu s-a schimbat, pentru că potenţialul este foarte ridicat. România e o piaţă foarte importantă, într-o poziţie strategică în Europa, are oameni inteligenţi şi bine educaţi şi cred că va suferi probabil ceva mai puţin din cauza crizei, pentru că nu este atât de integrată în pieţele financiare internaţionale.

Cred că potenţialul există, şi de aceea există şi interesul industriei şi al comercianţilor germani, iar ei stau la coadă, chiar pe timp de criză, să facă afaceri în România. Acesta este însă doar potenţial şi cred că România nu şi-a valorificat potenţialul la maxim- aceasta este o mantra pe care o repetăm în fiecare zi - din cauza birocraţiei, puţin şi din cauza corupţiei, a procedurilor de achiziţii foarte netransparente, şi suntem în dia log constant cu guvernul român pentru a schimba aceste lucruri.

Răspunde guvernul român solicitărilor? Avem multe discuţii pe diferite teme şi dialogul funcţionează, preocupările noastre sunt auzite. Prin urmare, continuăm discuţiile şi sperăm să ajungem la un rezultat. Unele probleme pe care le-am indicat anul trecut au fost rezolvate acum, noi probleme apar şi vor fi rezolvate.

Credem că România nu este încă fermă în atragerea investiţiilor stră ine, sau este, dar nu furnizează uneltele birocratice necesare şi este foarte dificil pentru guvernul central, autorităţile locale, pentru diverse agenţii să se organizeze. În principiu, există însă un dialog şi continuăm acest dialog la care participă şi Camera de Comerţ Româno-Germană, eu însumi şi companiile.

ANI are un loc important în lupta anticorupţie

Credeţi că noua lege ANI respectă solicitările Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)? Legea nu este încă adoptată. Ştim că a fost trimisă de pre şedin te înapoi, în parlament, şi vom vedea care va fi rezultatul. Există un angajament inter naţio nal luat de România privind lupta împotriva corupţiei, este propriul său angajament, dar este totodată un angajament inter naţional, iar în această luptă împotriva corupţiei ANI are un loc foarte important - e unul dintre stâlpii mecanismului menţionat.

Acum, ultima formă a legii este discutată în parlament, iar parlamentarii români ar trebui să ştie că, evident, este dreptul lor suveran să decidă asupra legii, este dreptul şi obligaţia lor, dar ar trebui să ştie că dacă adoptă o lege care merge dincolo de respectarea observaţiilor făcute de Curtea Constituţională - lucru pe care trebuie să-l facă, pen tru că altfel legea ar fi ne consti tuţională - dacă merg mai departe şi slăbesc ANI, acest lucru, să spunem cu blândeţe, nu va rămâne neobservat la Berlin, la Bruxelles, în alte capitale şi de asemenea în alte capitale din afara Europei. Parlamentarii au o res ponsabilitate foarte mare în a da un semnal celorlalte ţări că lupta împotriva corupţiei este o prioritate a politicii române interne.

Au existat discuţii privind legarea MCV de fondurile europene... În Europa există interese diferite ale diferitelor ţări. Dacă România nu reuşeşte să progreseze cu ajutorul mecanismului, vor exista cu siguranţă alte ţări în UE care vor veni şi vor spune: în regulă, trebuie să punem presiune în altă parte, trebuie să folosim o nouă pârghie pentru asta. Nu cred că este recomandat să legăm fondurile structurale de asta şi nu am auzit o astfel de propunere până acum.