Decizia istorică de ieri a Curţii Constituţionale din Germania, de a respinge contestaţiile la înfiinţarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) este doar un prim pas pentru rezolvarea crizei europene. În plus, deşi va avea efecte benefice incontestabile, punerea în funcţiune a planului de salvare poate conduce la creşterea inflaţiei, a preţului al combustibili. Inevitabil, va conduce la o mutualizare a datoriilor la nivel european.

Cu excepţia Germaniei, toate statele din Zona Euro au ratificat deja Tratatul de înfiinţarea a MES-ului. Irlanda a aprobat provizoriu documentul, urmând să spună Da-ul final, după decizia Curţii Constituţionale de la Karlsruhe. Germania s-a angajat să contribuie cu 27 la sută la suma finală destinată salvării statelor aflate în dificultate financiară, explică Deutsche Welle.

De abia când în bugetul MES se vor fi acumulat 90 de procente din totalul stabilit de iniţiatori (adică 630 de miliarde din cele 700 de miliarde de euro), mecanismul va deveni funcţional. De aceea nu există o dată fixă la care acesta va intra în vigoare.

Bugetul prevăzut pentru asigurarea stabilităţii financiare este de 700 de miliarde de euro. 80 de miliarde vor fi plătite de către participanţi, adică de cele 17 state ale Zonei Euro. Restul de 620 de miliarde reprezintă garanţii de stat, în baza cărora pot fi accesate credite pentru a împrumuta statele care au probleme.

Suma "mobilă", care poate fi împrumutată se cifrează la 500 de miliarde de euro. Capitalul propriu, cu care statele vor contribui la bugetul MES, cele 80 de miliarde de euro, vor fi plătite în 5 tranşe. Cota de participare a Germaniei este de 23 de miliarde de euro.

Deciziile privind acordarea ajutoarelor MES vor fi luate de un consiliu al guvernatorilor MES, unde votul Germaniei are cea mai mare greutate. Potrivit prevederilor actuale, MES un va putea împrumuta bani de la BCE pentru a împrumuta statele care au probleme. Cu toate astea, există posibilitatea de a efectua împrumuturi de la bănci sau de pe bursă, în acest sens. Pe data de 8 octombrie va avea loc o întânire a consiliului guvernatorilor MES.

În palalel cu MES va funcţiona planul Băncii Centrale Europene de a cumpăra obligaţiuni de la statele aflate în dificultate. Şeful BCE a anunţat că va cumpăra aceste obligaţiuni dacă statele vor cere sprijin din partea ESM.

Planul de salvare = ESM+ BCE + pactul fiscal

În paralel cu operaţiunile Băncii Centrale Europene şi cele ale Mecanismului European de Stabilitate va funcţiona tratatul fiscal, care va condiţiona statele din Uniunea Europeană în privinţa atingerii unui anumit prag de deficit bugetar.

În esenţă acesta prevede că statele semnatare trebuie să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural nu mai mare de 0,5% din produsul intern brut. Statele trebuie să pună un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv.

În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor avea de suportat sancţiuni. Acestea vor fi aplicate de Curtea Europeană de Justiţie, în urma acesteia de orice stat semnatar al pactului fiscal.

Implicaţiile intervenţiilor

Dincolo de faptul că poate preveni o criză majoră, prin faptul că include tratatul fiscal, planul de salvare introduce în rândul guvernelor de la nivel european, la nivel bugetar, o disciplină extrem de necesară pentru Uniunea Europeană. Înfiinţarea ESM va avea însă şi efecte nefaste, spun specialiştii.

În primul rând, este vorba de o mutualizare a datoriilor, în condiţiile în care statele cu probleme sunt sprijinite de un fond comun, susţinut de toate ţările zonei euro.

În al doilea rând, activarea planurilor de salvare de către ESM, cumpărarea de bonduri de către Banca Centrală Europeană, conduce inevitabil la creşterea inflaţiei. Totodată inflaţia în zona euro va însemna deprecierea monedei europene, care ar conduce la creşterea preţurilor de import, în special în sectorul combustibilului şi gazelor naturale, spun şpecialiştii.