Ministrul grec al Mediului și Energiei, Kostas Skrekas, a subliniat nevoia de a se ajunge la un acord cu privire la plafonarea prețurilor la gaze și cu privire la mecanismul de corectare a prețurilor la nivel european. Skrekas a făcut aceste declarații la venirea la Consiliul Extraordinar al Miniștrilor Energiei din UE.
„Timpul pentru consultări a expirat. Am ajuns în punctul zero. Cetăţenii europeni sunt îngrijoraţi, afacerile europene se închid, iar Europa discută fără rost. Trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitățile și să cădem de acord fără întârziere asupra unui mecanism de corecție a pieței și asupra Regulamentului de solidaritate energetică. Sunt momente istorice și toți suntem judecați”.
Având în vedere divizările care continuă să existe chiar și după nenumăratele întâlniri din zilele precedente, reuniunea Miniștrilor Energiei care se desfășoară marți riscă să eșueze din nou, astfel că revine scenariul discutării problemei la Summitul european, ultimul pentru anul în curs, care va avea loc joi, la Bruxelles.
La sfârșitul lunii octombrie, când prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis l-a primit pe cancelarul german Olaf Scholz la Atena, el a subliniat că ar fi un eșec ca problema energiei să fie lăsată pe seama reuniunii la vârf a liderilor UE.
Dezacordurile rămân
După întâlnirea anterioară, informală, a miniștrilor energiei, Comisia Europeană a fost rugată să revină cu noi propuneri pentru a se găsi o soluție pentru divergențele existente. Comisia a prezentat zilele trecute, în cadrul reuniunii reprezentanților permanenți ai statelor membre (COREPER), a doua propunere revizuită pentru Mecanismul de corecție a pieței, așa cum se numește în limbajul de la Bruxelles mecanismul pentru plafon. La acea întâlnire s-a confirmat că principalele linii de divizare rămân.
Pe de o parte este blocul de țări care solicită o intervenție mai drastică pentru a reduce tarifele excesive la prețurile energiei electrice și pentru a limita schimbările zilnice bruște. Adică este blocul de 14 țări, în care Grecia are un rol principal și anume Belgia, Bulgaria, Grecia, Spania, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia.
Pe de altă parte, există grupul de state membre care sunt mulțumite de propunerea inițială a Comisiei Europene, considerând că aceasta asigură liniile de bază ce au fost agreate la Summit. Germania și Țările de Jos sunt în fruntea acestui grup, din care mai fac parte Austria, Estonia, Irlanda, Luxemburg și Ungaria. Pe o poziție de mijloc se află Franța, Suedia și Cipru care, însă, nu exclud o intervenție mai drastică pe piață.
Se reamintește că, odată cu propunerea actualizată a Comisiei, valoarea plafonului a fost redusă de la 275 la 220 euro/MWh. Cei care nu sunt de acord cu această valoare cred că s-au făcut progrese, dar prețul este încă foarte mare față de prețurile de tranzacționare prognozate pentru perioada următoare, în jurul a 150 de euro. Pe de altă parte, țările mai „dure” consideră că prețul de 220 de euro este prea jos. Există divergențe și în ceea ce privește produsele care vor fi supuse regimului mecanismului, unele țări dorind includerea unei game mai largi de produse, iar altele o gamă mai restrictivă. În sfârșit, unii doresc suspendarea mecanismului printr-o decizie politică, adică o decizie ministerială, în timp ce alții solicită un mecanism automat de suspendare pe baza anumitor criterii, potrivit protothema.gr
(Traducerea Rador)