Alunecarea

Alunecarea

Recent, cu prilejul uneia dintre rarele sale apariții publice, Richard Moore, directorul Secret Intelligence Service (MI6) a afirmat că „există fracturi profunde în cercul de elită din jurul lui Putin”. Așa o fi oare?

Vacanța ratată

Privesc filmul pentru a patra oară și nu încetez să mă minunez. În miez de noapte, drone rusești atacă portul Reni, la 200 de metri de granița României. Iar marinarii de pe șlepuri comentează ca pe stadion și filmează cu telefoanele... Păi, pe vremea mea, era de ajuns să adie un zvon că vin rușii, că umpleam valiza și o vâram sub pat, să o avem la îndemână! Ce-a fost Rusia și ce a ajuns ea, după un an și jumătate de război? Oare rușii își dau seama?

În Rusia e vremea vacanțelor și cum multe țări europene nu-i mai primesc, rușii s-au îndreptat în masă spre Crimeea. O lume întreagă a fost surprinsă de miile de autoturisme care așteptau să treacă Podul Kerci: noi consideram Crimeea ocupată zonă de război, rușii nu-și dădeau seama și o considerau destinație de vacanță! Era efectul propagandei sistematice a Kremlinului, care reușise să-i convingă pe ruși că Ucraina e înfrântă, abia mai răsuflă, deci nu e niciun pericol. Cu atât mai dureroasă a fost trezirea: pur și simplu, lor nu le vine să creadă că ucrainenii au fost în stare să detoneze ctitoria domnului Putin!

Efectele au fost atât de spectaculoase că ecourile ajung până la noi. Cei care am trăit Revoluția din Decembrie 1989 își amintesc: nu e sănătos să întrerupi o transmisiune în direct, că atragi atenția exact asupra a ceea ce vrei să ascunzi. Nimeni nu se uita la balivernele lui Ceaușescu, până când Radio Europa Liberă nu a difuzat vestea că transmisiunea TV s-a întrerupt și e înlocuită cu imagini de arhivă. Azi, aceasta este o lecție învățată: când un invitat o ia razna în talk-show, nu-i tai microfonul, ci îl iei cu binișorul. Că dacă nu, atragi în mod nedorit atenția tocmai asupra a ceea ce vrei să ascunzi!

Prietenul miliardar

Și în ultima vreme invitații talk-show-urilor de la Televiziunea de Stat Rusia 1 au început s-o ia razna sistematic. Spre exemplu, a doua zi după detonarea podului, expertul militar Igor Korotcenko a atribuit incidentul ”carențelor de securitate exploatate de dușmani”. Iar apoi imediat a luat-o razna: „Trebuie să facem o epurare a elitelor ruse: cine are orice fel de legături, cum ar fi proprietăți imobiliare, amante, neveste sau copii în Occident ... ar trebui pus sub controlul FSB și al altor servicii de Securitate. Acești indivizi ar trebui să muncească și să trăiască sub supraveghere... Știm numele lor, în trecut am avut chiar viceprim-miniștri care aveau castele de lux sau reședințe prin Occident.

Politica de resurse umane trebuie să se schimbe, deci dacă ai o reședință de lux, aceasta trebuie să fie în Rusia. Pentru birocrați, avem Crimeea, să lase Riviera Franceză și să se mute în Crimeea... Și hai să facem ceea ce trebuia făcut de mult: o naționalizare! Unde este glorioasa noastră oligarhie? Care dintre cei cu mari averi în dolari, dintre miliardarii noștri, a anunțat că dă 500 de milioane pentru refacerea podului? Hai să-i stimulăm pe acești indivizi, hai să dăm un exemplu cu 5 sau 10 dintre ei, că știm cum s-o facem! Trebuie doar voința politică!”

Realizatorul Vladimor Solovyov, Trompeta Kremlinului, era să leșine. Zeci de milioane de ruși priveau emisiunea și, deși niciun nume nu fusese pronunțat, toți, absolut toți știau pe cine înfierează vorbitorul: pe Arkady Rotenberg, prietenul din copilărie al lui Vladimir Putin! Proprietăți imobiliare în Occident? Păi are patru vile și un hotel în Italia și un apartament la Londra. Amante în Occident? Păi doar pentru asta a cumpărat în 2013 un conac la Kitzbühel, în Austria.

Nevastă și copii în Apus? Păi nevastă-sa, Natalia, împreună cu copiii săi, Varvara și Arkadi, trăiesc de ani buni în Marea Britanie, iar fiica sa din prima căsătorie, Liliya, trăiește în Germania din 2014. Castele? Păi palatul său din Surrey e evaluat la 35 de milioane lire sterline. Un fleac pentru el: Forbes estimează averea sa la 3.5 miliarde $. Și, colac peste pupăză, domnul Putin i-a încredințat tocmai firmei Stroygazmontazh, proprietatea prietenului său din copilărie Arkadi Rotenberg, construirea Podului Kerci care, deși a costat 3.7 miliarde $, se dovedește a fi atât de vulnerabil...

Momentul adevărului

N-aș fi crezut că-i voi vedea vreodată pe ciracii miliardari ai domnului Putin arătați cu degetul în prime time, la Rusia 1 TV. Și, în mod ciudat, nimeni nu i-a luat apărarea lui Rotenberg... Pur și simplu, subiectul a fost ignorat și s-a trecut mai departe.

Apoi a urmat avalanșa: tot mai mulți dintre invitații Rusia 1 TV au început să-și piardă șirul, au început să rostească adevărul. Două exemple. În emisiunea lui Andrei Norkin, fostul deputat Boris Nadejdin s-a trezit rostind: „Un lucru știu cu certitudine, că bugetul Armatei SUA pentru anul viitor e de 800 miliarde $. Bugetul Rusiei – nu cel militar, ci întreg bugetul Rusiei – este de ordinul a 500 miliarde $. O singură cifră, pentru a înțelege problema. Boeing produce 1.000 de avioane pe an. [Prim-ministrul] Mișustin zice că vom fi în stare să facem 100 de avioane pe an. Capacitățile industriei americane cresc în concordanță cu această enormă sumă de bani alocată Pentagonului și asta ne depășește cu mult. Să încerci să înfrunți Apusul Unit, ale cărui capacități economice și demografice sunt de zece ori mai mari ca ale noastre, este de neînțeles! Propun să punem capăt acestei aventuri!”

Realizatorul Norkin a încercat să dreagă cumva busuiocul, dar analistul Viktor Olevici i-a închis pliscul în direct. Inițial am crezut că visez și am verificat de două ori traducerea: „Comparând capacitățile Occidentului cu cele ale Rusiei, este evident că Apusul are industrie și capacități mai mari. E clar, nimeni în Rusia nu spune altfel.

E de asemenea clar că Occidentul, având posibilitatea să impună Rusiei pierderi permanente, nu va scăpa acest prilej, mai ales că pentru Occident costul actualului curs al evenimentelor este mult mai mic decât pentru Rusia. Da, Rusia e puternică, Rusia din punct de vedere militar ar putea lupta ani în șir, dar nu și din punct de vedere al factorilor politici, care sunt schimbători. Rusia ar putea lupta ani în șir, Occidentul ar putea și el lupta ani în șir, dar Occidentul este mult mai rezilient decât Rusia, și ei știu asta foarte bine; o știm și noi. Ar fi mai avantajos să ieșim din acest conflict mai-nainte ca Occidentul să ne dea o lovitură devastatoare”.

Ce se întâmplată?

Este clar că asistăm la o trezire la realitate a publicului rus. Dar oare ce i-a trezit din vraja propagandei? Păi o vacanță ratată: sute de mii de turiști au trebuit să se întoarcă spre casă, străbătând zona de război. Și au apucat să vadă, pe sute de kilometri, ce înseamnă ”denazificarea” prin demolare, ”eliberarea” prin pustiire. Și au început să înțeleagă cam ce se întâmplă, iar apoi au povestit altora. Și chiar atunci rețelele sociale s-au umplut cu filme înfățișând, noapte de noapte, detonarea depozitelor militare din Crimeea: Oktyabrske, Vesele, Kirovskoe, Feodosia, Armyansk, Starîi Krîm și chiar Simferopol.

Iar rușii au început să întrevadă, dincolo de minciunile propagandei, ce se întâmplă de fapt: e zonă de război, nu tabără de vacanțe! Ca să se lămurească, milioane de oameni au accesat contul Telegram al celui mai faimos blogger militar rus, colonelul GRU Igor Ivanovici Girkin, zis ”Strelkov”, liderul Clubului Patrioților Furioși. Care, la două zile după detonarea Podului Kerci, declara în conferință de presă: „Dar cum poți lupta, cum poți mobiliza economia, industria, armata, cum poți să-i îndemni pe ostași la luptă dacă nu e limpede pentru ce luptă și în ce constă victoria? Cred că cearta publică dintre Prigojin și ministrul Apărării, care a rămas tăcut, este rezultatul fisurilor din clanul domnitor, care ies la suprafață. Comportamentul lui Prigojin merită luat în seamă pentru a înțelege adâncimea crizei în care se află actuala guvernare și sistemul pe care se bazează ea”.

Am trăit s-o văd și pe asta: liderul ”turbo-patrioților” ruși, Girkin, reia practic cuvânt cu cuvânt declarațiile domnului Richard Moore, șeful spionajului britanic!

Reflexul kaghebist

Dându-și seama că starea de spirit a unor mari mase de populație urbană tocmai se schimbă, alunecă în rău, Regimul Putin a reacționat în conformitate cu reflexele sale, moștenite de la străvechiul KGB: în aceeași noapte, numitul Girkin a fost arestat.

Temându-se ca asta să nu-l transforme pe Girkin/Strelkov în martir, Rusia 1 TV a primit consemn să-l defăimeze. Primul din haită a atacat realizatorul Serghei Mardan: „Nu am fost surprins de decizia Curții de a-l plasa pe Strelkov în arest pentru 2 luni. Din contră, m-am tot întrebat de ce nu s-a luat mai devreme această decizie... Fără îndoială Stelkov este o figură istorică, ale cărui realizări vor rămâne în istoria acestor ani și care a avut poate protecție de la cele mai înalte niveluri. Dar șuvoaiele sale de limbaj abuziv – nu le pot numi altfel – la adresa celor mai înalte autorități guvernamentale ale Rusiei și față de Comandantul Suprem sunt de neiertat. E limpede că în condiții de război nu putea continua astfel! Ca militar, trebuia să fi înțeles asta.”

După care a urmat la arătat pisica Evghenii Satanovsky, președintele Institutului pentru Orientul Mijlociu, fost președinte al Congresului Evreiesc Rus și realizator al emisiunii de succes ”Sabat cu Satanovsky” (sic!): „Ca ofițer și monarhist – fiindcă Ghirkin se consideră monarhist – ar fi trebuit să-și dea seama că tot ștergându-și bocancii pe imaginea Comandantului Suprem, Președintelui, celui mai înalt oficial al țării, care de facto este Împăratul Autocrat, dacă o ține tot așa, fără îngrădiri, țara va înceta să existe! Nu se poate așa. De aceea lucrurile au trebuit puse în ordine. Și vă voi întreba: ce facem cu ceilalți?”

Punctul de cotitură

În timp ce regimul se străduiește să intimideze pentru a împiedica răspândirea explozivă a sentimentelor anti-războinice, drone de origine necunoscută atacă din nou Moscova. Mai ieri, una dintre ele a lovit la numărul 17 al bulevardului Komsomolskiy Prospekt: la 150 de metri de clădirea Ministerului rus al Apărării. Ce altă dovadă mai bună a „adâncimii crizei în care se află actuala guvernare și sistemul pe care se bazează ea”?

Evident, Ucraina duce un război psihologic: detonând segmentul rutier al Podului Kerci, a obligat sute de mii de turiști ruși să treacă prin zona de război, să ia contact nemijlocit cu realitatea crimelor Armatei ruse în Ucraina cotropită. Iar acum, dronele care bombardează Moscova lasă să se întrevadă că și Capitala rusă ar putea avea soarta orașului Mariupol, că ar putea urma acea „lovitură devastatoare” de care se vorbește la Rusia 1 TV.

Dar acesta nu este un război psihologic, ci un război hibrid, iar reacția domnului Putin a fost exact cea scontată de Kiev: rachetele demolează Catedrala din Odessa, incendiază silozuri de cereale din Reni și Ismail. Cât de repede, trebuie executate lovituri răsunătoare, asupra oricăror ținte ucrainene, care să poată fi prezentate publicului rus ca mari victorii! Iar între timp, rachetele cu rază lungă de acțiune, ATACMS, au început să sosească...

Este exact greșeala pe care a comis-o Adolf Hitler în toiul Bătăliei Angliei: din motive de prestigiu, de propagandă, a ordonat piloților săi să bombardeze orașele Angliei, oferind astfel un moment de respiro aviației britanice, care s-a regrupat și a contraatacat. Dar acest capitol de istorie nu face parte din programa Academiei KGB ”F.E. Dzerjinski”...

Urmăriți varianta video, AICI.

Ne puteți urmări și pe Google News