Evenimentul Zilei > Actualitate > Alternativă TV de ieşire din criză
Alternativă TV de ieşire din criză

Alternativă TV de ieşire din criză

Emisiunea „Arena leilor”, de la TVR 2, îi pune faţă în faţă pe oamenii de afaceri dornici să investească şi pe întreprinzătorii care au idei bune, dar şi nevoie de finanţare.

„Arena leilor”, singurul business reality-show din televiziune, a devenit, din punctul de vedere al producătorilor, o alternativă pentru a pune pe picioare o afacere în această perioadă de criză. În timp ce multe firme au dat faliment, iar băncile sunt mai mult decât reticente când trebuie să aprobe un împrumut unei afaceri la început de drum, cel de-al şaselea sezon al emisiunii de pe TVR 2 a crescut în audienţă.

Încântaţi de perspectiva unei finanţări între 20.000 şi 100.000 de euro, dar şi de şansa unui parteneriat cu un om de afaceri puternic, tot mai mulţi aspiranţi se prezintă la casting cu proiecte mai serioase şi mai bine documentate.

„De când cu criza, participantul la «Arena…» a devenit mai deştept. Sigur, există încă mulţi oameni care vin atraşi de mirajul antreprenoriatului, dar fără să fi făcut un plan laborios. Reticenţa băncilor de a mai acorda împrumuturi se simte destul de serios, sunt din ce în ce mai mulţi oameni de afaceri care au confirmat deja (au afaceri în derulare), care vin să solicite investiţii, fie pentru extinderi, fie pentru a rezolva problemele generate de blocaje financiare ale clienţilor lor”, a spus Cosmina Nicolescu, producătoarea emisiunii.

Marius Ghenea, „leu” veteran

Cu o participare la cinci sezoane din şase, veteranul „leilor” este cunoscutul om de afaceri Marius Ghenea, care recunoaşte că dacă ar fi fost la început de drum s-ar fi aflat, cu siguranţă, candidat în „Arena…”. Ghenea a investit deja 200.000 de euro în proiecte.

„Am văzut în «Arena leilor» un extraordinar potenţial educativ pentru mediul antreprenorial românesc, iată de ce am participat în atâtea ediţii, deşi acest lucru înseamnă un consum mare de timp şi efort, inclusiv din punct de vedere financiar”, spune Ghenea. Deşi a bătut palma pentru 10 proiecte, doar trei afaceri s-au concretizat.

PARTICIPANT

Ciprian Morcan

Câştigător al ediţiei a 77-a, Ciprian Morcan are 28 de ani, este din Cluj şi conduce deja o pensiune turistică în Munţii Apuseni. „Am demarat afacerea în 2005. M-am ambiţionat să depăşesc anumite pre judecăţi şi am reuşit atragerea de fonduri nerambursabile pe programul SAPARD. Am implementat proiectul Pensiunii «Craiul», finalizându-l la începutul anului 2008”, spune tânărul.

După ce asociatul său s-a retras din afacere, Ciprian Morcan a venit în „Arenă” ca să obţină o infuzie de capital. Omul de afaceri Mircea Tudor este cel care a investit 70.000 de euro în proiect.

„În intervalul scurs de la momentul filmării şi până la difuzarea emisiunii, respectiv trei săptămâni, cu o întâlnire la pensiune şi una la firma domnului Mircea Tudor, parteneriatul a fost perfectat, iar banii au fost în contul societăţii”, a spus Ciprian Morcan.

INTERVIU

Confidenţialitate pentru „lei”

EVZ: Ce sume s-au obţinut în „Arena leilor”?
Cosmina Nicolescu:
Totalul sumelor angajate pentru a fi investite în cele aproape 80 de ediţii ale „Arenei leilor” se ridică la 1.170.000 de euro.

Care sunt firmele care au evoluat cel mai bine, dar cele care n-au funcţionat?
Avem în plan să facem o e diţie specială „Arena leilor” în care să ne ocupăm exact de asta – follow-up la afacerile câştigătoare, dar şi la cele care ar fi avut potenţial şi nu au găsit susţinerea necesară din partea „leilor”.

Au fost oameni de afaceri care au refuzat să apară în emisiune?
Toţi oamenii de afaceri cu care echipa„Arenaleilor” a luat legătura se bucură de confidenţialitate.

CAMPIONI LA INVENTIVITATE

Agenţie de furnizat pretexte

Cele mai originale idei nu puteau lipsi de la preselecţie. „O domnişoară dorea să înfiinţeze o agenţie de consultanţă care targeta bărbaţi (sau femei) ce aveau nevoie de pretexte convingătoare pentru a ieşi din situaţii delicate. Cu alte cuvinte, o agenţie care te învăţa cum să minţi eficient. Ar mai fi de amintit un produs bizar, dar haios, anume un colac/capac de WC care avea integrat un sistem de ventilaţie similar hotei de aragaz. Scopul acestui angrenaj era să elimine mirosurile neplăcute specifice”, a spus Cosmina Nicolescu.