Profesorul Alexandru Rafila a vorbit, vineri seară, la Antena 3, despre riscurile vaccinării în cazul persoanelor cu probleme de coagurale sau probleme cardiace, în special în cazul vaccinurilor bazate pe adenovirus, cum sunt cele de la AstraZeneca și Johnson&Johnson.

Profesorul Alexandru Rafila a explicat care sunt riscurile vaccinării în cazul persoanelor cu probleme de coagurale sau probleme cardiace.

„Infecția cu coronavirus produce astfel de probleme, în mod evident. Dacă la infecție eu am între 10% și 20% dintre persoane care au probleme de coagulare, e una, și dacă am unul la 100.000, cum a fost la vaccinul Johnson&Johnson, este cu totul altceva. (...) Nu există vaccin perfect. Faptul că se încearcă ameliorarea formulei vaccinului bazat pe adenovirus, este un lucru foarte bun. Dar el trebuie să rămână și imunigen, adică să determine și un răspuns imun. Pentru că dacă nu produce nicio reacție adversă dar nici nu este imunogen, atunci iar nu este în regulă. Trebuie să existe un echilibru. În privința efectelor secundare, dacă acest lucru este cunoscut, trebuie inclus în prospectul vaccinului, și persoanele care sunt la risc sunt excluse de la vaccinarea cu acest tip de produs." a explicat  profesorul Rafila.

S-a descoperit cauza producerii de cheaguri de sânge după vaccinarea anti-COVID-19

Cercetătorii din Germania susțin că au descoperit de ce se formează cheaguri de sânge după vaccinurile anti-COVID-19 de la AstraZeneca şi Johnson&Johnson. Specialiștii cred că s-ar putea face modificări pentru a opri această reacţie.

Rolf Marschalek, profesor la universitatea Goethe din Frankfurt, desfășoară din martie cercetări despre această afecţiune rară. Acesta a declarat că studiul său a arătat că problema este cauzată de vectorii adenovirus pe care ambele vaccinuri îi utilizează pentru a livra proteina spike a virusului Sars-Cov-2 în organismul uman.

Vaccinurile trimit proteina spike în nucleul celulei. Odată ajunse în nucleul celulei, anumite părţi ale proteinei spike se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea importantă.

Proteinele mutante plutitoare sunt secretate de celule în corp, declanşând cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane, afirmă Marschalek.

În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm, cum ar fi cele dezvoltate de BioNTech/Pfizer şi Moderna nu pătrund niciodată în nucleu.

Profesorul Marschalek crede că există o rezolvare dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica secvenţa proteinei spike pentru a preveni divizarea acesteia. J&J a luat deja legătura cu laboratorul Marschalek pentru a cere îndrumări şi a căutat modalităţi de a-şi adapta vaccinul pentru a preveni îmbinarea, a spus el.

Marschalek a declarat că a prezentat concluziile laboratorului său Institutului Paul-Ehrlich al guvernului german şi organismului consultativ al ţării privind vaccinarea şi imunizarea. „Au fost surprinşi de descoperirile noastre, pentru că nimeni nu se gândea la problema îmbinării”, a spus el.

Reacţia rară de coagulare a sângelui, care a întrerupt vaccinarea cu AstraZeneca şi J&J în multe ţări, a fost înregistrată la 309 din cele 33 de milioane de persoane care au primit vaccinul AstraZeneca în Marea Britanie, provocând 56 de decese.

În Europa din cei 16 milioane de beneficiari ai vaccinului, cel puţin 142 de persoane s-au confruntat cu problema cheagurilor de sânge.