Alertă la SIGURANȚA NAȚIONALĂ! Peste 500.000 de copii și tineri au ”evadat” din România în ultimii 10 ani

Alertă la SIGURANȚA NAȚIONALĂ! Peste 500.000 de copii și tineri au ”evadat” din România în ultimii 10 ani

Fie că vorbim de studenți, elevi sau copii cu vârsta între 0-19 ani, 484.753 de persoane au ”evadat” din România, emigrând către Occident. Dacă mai adăugăm și tinerii cu vârsta cuprinsă între 21-22 ani, atunci numărul depășește 500.000 de persoane, care pot atenta la siguranța națională. Acesta este concluzia la care a ajuns Institutul Național de Statistică, în urma unui studiu efectuat în perioada 2007-2017.

Pe lângă faptul că ”migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani și de asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei”, conform autorilor studiului, alarmant este că acest lucru atrage după sine și riscul la adresa securităţii naţionale a României, alături de scăderea efectivului populaţiei şi îmbătrânirea demografică. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru reducerea fluxului migraţiei externe, acest fenomen social va avea consecinte socio-economice şi demografice pe termen mediu şi lung” conchid autorii lucrării.

În lucrarea Analiza statistică a migrației externe după aderarea României la Uniunea Europeană, autorii dr. Ciprian Iftimoaei și dr. Ionuţ Cristian Baciu au analizat și corelația dintre creșterile salariale și migrație. ”Astfel, pornind de la un salariu nominal mediu net lunar de 1.042 lei în anul 2007, s-a ajuns la 2.383 lei în 2017, ceea ce înseamnă o creştere cu 128% faţă de momentul aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă au existat aceste majorări salariale, angajaţii români au în continuare cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, decalajul fiind semnificativ. Dar creşterile salariale nu au avut corespondent şi în evoluţia nivelului de trai al populaţiei. Inflația ridicată, creşterea cheltuielilor cu utilităţile au redus puterea de cumpărare. Însă nu doar câştigul salarial are influenţă asupra migraţiei, ci întregul climat economico-social care se caracterizează printr-o instabilitate accentuată”, sunt de părere aceștia.

Ne puteți urmări și pe Google News