China își extinde rapid arsenalul nuclear și ar putea avea 1.000 de focoase nucleare până la sfârșitul deceniului, arată un raport publicat miercuri de Pentagon. Anunțul vine în contextul în care Beijingul intenționează să depășească influanța globală a SUA până la mijlocul secolului XXI. 

Estimarea, bazată pe modernizarea rapidă a opțiunilor de atac nuclear ale Chinei și pe construcția de silozuri de rachete, marchează o creștere dramatică față de proiecția din raportul de anul trecut privind puterea militară a Chinei, care estima că Beijing își va dubla arsenalul de 200 de focoase nucleare în decurs de un deceniu.

Raportul vine pe fondul unor tensiuni sporite în legătură cu situația Taiwanului și a fost publicat la câteva ore după ce cel mai înalt general american, Mark Milley, președintele Statului Major Întrunit, a lansat un avertisment dur cu privire la progresele militare ale Chinei, afirmând că acestea reprezintă „una dintre cele mai mari schimbări de putere geostrategică globală la care a fost martoră lumea”.

Arsenalul nuclear al Chinei stârnește îngrijorare în SUA

Un înalt oficial al apărării care a informat reporterii cu privire la raport a adoptat o poziție similară. „Expansiunea nucleară pe care o întreprinde [Republica Populară Chineză] este cu siguranță foarte îngrijorătoare pentru noi”, a declarat oficialul. „Este un lucru să observăm ce fac, dar nu au explicat cu adevărat și motivul pentru care o fac”.

Oficialul a spus că demersurile Chinei ridică îndoieli serioase cu privire la intenția din spatele arsenalului lor nuclear. „Ei se îndreaptă într-o direcție care depășește substanțial ceea ce au (n.r. precizat) înainte în ceea ce privește numărul și capacitățile”, a spus oficialul. Deși China menține în continuare o politică de neutilizare în primul rând în ceea ce privește armele nucleare, oficialul a declarat că Beijingul a sugerat că „există circumstanțe în care aceasta nu s-ar aplica”.

China s-a concentrat, de asemenea, pe o „forță nucleară slabă și eficientă”, dar acumularea actuală (n.r. a armelor) este mai mare decât a anticipat SUA „și mult peste ceea ce a fost din punct de vedere istoric”. Investiția în forța sa nucleară a permis Chinei să stabilească o triadă nucleară „incipientă” de rachete balistice lansate din aer, precum și de rachete lansate de la suprafață și de pe mare, asemănătoare cu propria triadă a Statelor Unite.

În prezent, SUA au 3.750 de focoase nucleare în arsenalul său, potrivit celor mai recente date ale Departamentului de Stat, ceea ce eclipsează dimensiunea arsenalului nuclear al Chinei.

Federația Oamenilor de Știință Americani (Federation of American Scientists - FAS) a publicat săptămâna aceasta un raport despre construirea rapidă a trei câmpuri de silozuri suspecte în vestul Chinei. Câmpurile de silozuri sunt încă la câțiva ani distanță de a deveni operaționale, au scris autorii raportului FAS, Matt Korda și Hans M. Kristensen, dar în cele din urmă ar putea fi capabile să lanseze rachete nucleare cu rază lungă de acțiune.

Modernizarea oferă „o serie de opțiuni diferite” în privința Taiwanului

Raportul Pentagonului, intitulat oficial „Evoluții militare și de securitate care implică Republica Populară Chineză 2021”, se concentrează, de asemenea, pe obiectivele Beijingului în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea viitoare a forțelor sale armate. În mod crucial, dacă China își îndeplinește obiectivul intermediar de modernizare pentru 2027, aceasta ar putea oferi Beijingului „o serie de opțiuni diferite” în ceea ce privește Taiwanul, de la o blocadă a insulei până la o potențială „invazie amfibie” fie a Taiwanului însuși, fie a uneia dintre insulele periferice mai mici.

În același timp, China urmărește, de asemenea, să descurajeze intervenția străină în ceea ce Beijingul consideră a fi o problemă de politică internă.

„În mod evident, ei au în vedere Statele Unite sau alte părți despre care cred că ar putea interveni în numele Taiwanului”, a declarat oficialul. Dincolo de anul 2027, China urmărește să finalizeze modernizarea armatei sale până în 2035 și să devină o armată de clasă mondială până în 2049, când se împlinesc 100 de ani de la înființarea Republicii Populare Chineze (RPC).

Acest lucru i-ar permite să „deplaseze alianțele și parteneriatele de securitate ale SUA în regiunea Indo-Pacific”, se arată în raport.

China va sfida Rusia și SUA. „Se va întâmpla. Trebuie să facem ceva”

Documentul, care rezumă evoluțiile militare chineze în cursul anului 2020, nu descrie recentul test de rachete hipersonice efectuat de China în vară. Miercuri, la Forumul de securitate Aspen, Milley a declarat că tehnologia hipersonică este doar un domeniu în care China face progrese semnificative.

Întrebat despre recentul test al unei arme hipersonice, Milley a spus că este doar o parte a unui tablou mai larg în ceea ce privește capacitatea militară a Chinei care avansează rapid și pe care a caracterizat-o ca fiind o „schimbare fundamentală” în domeniul războiului, ce remodelează deja elemente ale ordinii internaționale.

Raportul notează că China a pus în funcțiune anul trecut DF-17, o rachetă balistică cu rază medie de acțiune capabilă să lanseze un vehicul de planare hipersonic. China a negat că a testat arme hipersonice.

Săptămâna trecută, al doilea general american ca rang a declarat că ritmul în care armata chineză își dezvoltă capacitățile este „uimitor”, în timp ce dezvoltarea SUA suferă de o birocrație „brutală”. Vicepreședintele demisionar al Statului Major Întrunit, generalul John Hyten, a declarat reporterilor la o masă rotundă a Grupului Scriitorilor din domeniul Apărării că „ritmul în care se mișcă și traiectoria pe care se află vor depăși Rusia și Statele Unite dacă nu facem ceva pentru a schimba acest lucru”. „Se va întâmpla. Așa că eu cred că trebuie să facem ceva”, a spus generalul.

Cercetările biologice din China, vizate de Pentagon

Pentagonul s-a referit în repetate rânduri la China ca fiind „provocarea schimbării de ritm” pentru SUA, dar președintele Joe Biden a subliniat marți că această concurență nu face inevitabil conflictul.

La conferința de presă de închidere a summit-ului COP26 privind clima, Biden a declarat: „Nu există niciun motiv pentru care trebuie să existe un conflict”. În legătură cu viitorul său summit virtual cu președintele chinez Xi Jinping, Biden a spus: „I-am indicat același lucru, de asemenea, și președintelui (Chinei - n.r.), așa că nu sunt reticent să spun public că ne așteptăm să respecte regulile jocului”.

Raportul din acest an adaugă o nouă secțiune referitoare la cercetarea chimică și biologică a Chinei, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibilele aplicații cu dublă utilizare ale activităților biologice ale țării.

Însă acestea nu au rădăcini în originile sau răspândirea coronavirusului. În schimb, raportul notează că pandemia COVID-19 a fost o forță motrice în spatele politicii externe a Chinei, care a căutat să îndepărteze orice vină pentru această epidemie, folosind în același timp asistență externă pentru a-și construi influența regională, notează CNN.