Lituania acuză Belarusul că a permis unui val de migranți să invadeze țara, iar oficialii de la Vilnius au decis să ofere armatei atribuții sporite.
Armata din Lituania a primit puteri extinse la graniţa cu Belarus, în urma unei creşteri accentuate a numărului de migranţi care sosesc la frontiera de est a ţării.
Lituania a intrat în alertă din cauza numărului de migranți care ar urma să invadeze țara. Armata a primit puteri sporite după votul Parlamentului
Parlamentul de la Vilnius a aprobat, vineri, un decret corespunzător prezentat de preşedintele Gitanas Nauseda. Modificările vor permite soldaţilor care patrulează cu grănicerii să oprească şi să percheziţioneze vehiculele şi oamenii. De asemenea, ei vor putea folosi „echipament special”, conform decretului, care nu dă însă mai multe detalii.
Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, este arătat cu degetul de oficialii de la Vilnius
Guvernul de la Vilnius l-a acuzat pe liderul belarus Aleksandr Lukaşenko că aduce în mod deliberat un număr mare de refugiaţi la frontiera externă a Uniunii Europene, după cum notează Agerpres.
Ca răspuns la sancţiunile occidentale înăsprite împotriva fostei republici sovietice, Lukaşenko a anunţat la sfârşitul lunii mai că Minskul nu va mai împiedica migranţii să-şi continue deplasarea spre UE. De atunci, Lituania se confruntă cu un aflux mare de migranţi din Orientul Mijlociu la graniţa sa de aproape 680 de kilometri cu Belarus. Ţara a declarat starea de urgenţă şi a început să construiască un gard.
În luna august, o altă țară baltică, Letonia, a declarat starea de urgenţă în timp ce sute de migranţi s-au adunat de-a lungul frontierei ţării cu Belarus, în ceea ce se crede că este o acţiune deliberată a Minskului.
Amenințările venite de la Minsk
Măsura a permis poliţiei de frontieră să trimită înapoi migranţii care au intrat ilegal în ţară din Belarusul vecin, folosind forţa dacă este nevoie, potrivit agenţiei de presă BNS.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ameninţat deschis că va trimite migranţi din ţările devastate de război precum Siria, Afganistan şi Irak, ca represalii pentru sancţiunile impuse de Uniunea Europeană pentru încălcările grave ale drepturilor omului în Belarus, în urma rezultatelor disputate ale alegerilor prezidenţiale de anul trecut.