Alerta de CUTREMUR. Când TE SALVEAZĂ și când TE OMOARĂ
- Cozma Dumitru
- 4 martie 2017, 22:43
Pentru ca o alertă de cutremur să fie într-adevăr utilă ar trebui să îndeplinească mai multe criterii tehnice simple și de bun-simț, explică jurnalistul Lucian Davidescu. Postarea sa vine la o zi după ce alerta de cutremur a aplicației Biziday a emis o avertizare falsă pentru un cutremur de 10 pe scara de magnitudine Richter, la 10 kilometri adâncime, în Vrancea.
Ideea de bază pentru o astfel de alertă, explică Davidescu, este diferența dintre viteza cu care se propagă unda seismică - 7,8 Km pe secundă (adică de peste 20 de ori viteza sunetului) - și cea cu care informația poate ajunge la utilizator - aproape instantaneu. De aici ar rezulta o diferență de 25-30 de scunde, la care, în cazuri ideale, se adaugă cele câteva secunde până când o clădire afectată se prăbușește.
Doar că pentru a beneficia de acest avantaj de timp e nevoie ca alerta să vină prin unde radio, nu pe internet, pentru a nu apărea întârzieri din cauza încărcării rețelei, fie printr-un sistem de pagere, fie chiar folosind un radio pe o frecvență dedicată. Apoi, pentru că seismele pot să apară și noaptea, când oamenii dorm, e nevoie ca soneria să sune tare și distinct, ceea ce nu e cazul la un smartphone.
Dacă e îndeplinit criteriul de mai sus, fiecare utilizator ar trebui să știe exact cât durează să părăsească locuința și unde anume există o zonă sigură, unde nu riscă să-i cadă în cap bucăți din clădirea pe care tocmai a părăsit-o sau din altele aflate în apropiere. Dacă nu există nici certitudinea că mesajul a venit la timp, nici un traseu stabilit și cronometrat, părăsirea locuinței poate fi fatală, pentru că cel care fuge poate fi prins în timp ce se află în zonele cele mai expuse, precum scările.
Apoi, ar fi necesară asigurarea securității conexiunii - mai ales că alerta Biziday de vineri seara a fost reclamată de proprietarii aplicației ca atac cibernetic, lucru mai ușor de realizat la dispozitive radio decât la internet. Și, în plus, ca sursa alertei să fie de încredere - de exemplu, chiar Institutul Național pentru Fizica Pământului, este opțiunea lui Lucian Davidescu.
Și, în fine, o astfel de aplicație ar trebui să se adreseze doar celor care locuiesc în clădiri cu risc seismic, pentru că altfel doar ar produce panică inutilă.