Ultima zi a prezidenţialelor din Egipt. Se votează fără Constituţie şi fără Parlament

Ultima zi a prezidenţialelor din Egipt. Se votează fără Constituţie şi fără Parlament

Birourile de vot s-au deschis în această dimineaţă în Egipt, în a doua zi a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de după căderea regimului Hosni Mubarak. Cei peste 50 de milioane de alegători urmează să îl desemneze pe şeful statului, dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursă - reprezentantul Fraţilor Musulmani, Mohammed Mursi, şi ultimul premier al lui Mubarak, Ahmed Shafik

UPDATE 10.44 Scrutinul are loc într-un context tensionat, în care Egiptul nu are nici Constituţie nici Parlament, după ce consiliul militarilor aflat la putere a decis dizolvarea legislativului. Decizia a fost luată după ce Curtea Constituţională a Egiptului a invalidat alegerile legislative.

UPDATE 21.30 Fraţii Musulmani contestă dizolvarea Parlamentului şi cer organizarea unui referendum. Mişcarea islamistă Fraţii Musulmani a contestat dizolvarea Parlamentului de la Cairo de către militari, anunţată sâmbătă în urma unei decizii a Curţii Constituţionale a Egiptului ce a invalidat alegerile legislative, şi a cerut organizarea unui referendum în această chestiune, informează AFP.

"Ameninţările constante de a dizolva Parlamentul ales de 30 de milioane de egipteni şi egiptene confirmă voinţa Consiliului militar de a confisca puterea", a afirmat într-un comunicat Partidul Libertăţii şi Justiţiei provenit din rândurile Fraţilor Musulmani.

Ne puteți urmări și pe Google News

"Dizolvarea Adunării Poporului (Camera inferioară a Parlamentului de la Cairo) impune întoarcerea la popor prin intermediul unui referendum liber şi transparent, deoarece voinţa poporului nu poate fi anulată decât prin voinţa poporului", se menţionează în documentul citat. UPDATE 20.30 Parlamentul Egiptului a fost dizolvat

Consiliul Militar de la conducerea Egiptului a confirmat că parlamentul ţării a fost dizolvat. Un înalt oficial al parlamentului egiptean a declarat pentru BBC că a primit o scrisoare de la Consiliul Militar, ce îl informa oficial în legătură cu dizolvarea legislativului. Anunţul survine în contextul în care egiptenii merg la vot pentru a-şi alege un nou preşedinte, după ce Hosni Mubarak a fost înlăturat de la putere, în 2011. UPDATE "Dacă va învinge Shafik, probabil vor fi ciocniri. Noi nu ne dorim asta, dar suntem pregătiţi", a declarat Salah Maksud, consilierul candidatului Mohammed Mursi. "Incercarea de lovitură de stat de joi nu s-a încheiat", a mai spus acesta. Alegerile prezidenţiale au divizat Egiptul între cei care se tem de revenirea fostului regim, în cazul în care va fi ales Ahmad Shafiq şi cei care resping amestecul religiei în politică, în cazul victoriei lui Mursi. Armata aflată la conducerea Egiptului după căderea regimului Mubarak a declarat că va preda puterea celui care va ieşi învingător, până la data de 30 iunie, relatează BBC. Cele 13.000 de secţii de vot din toată ţara au fost luate cu asalt de egipteni încă înainte de deschiderea secţiilor, la ora locale 08.00 (06.00 GMT). Peste 150.000 de militari au fost desfăşuraţi pentru a securiza procesul electoral. Rezultatele oficiale sunt aşteptate la 21 iunie.

În primul tur, Mursi s-a clasat pe primul loc, cu 24 la sută din voturi, în timp ce Chafiq a obţinut 23,6 la sută.

Cel de-al doilea tur al alegerilor intervine pe fondul turbulenţelor politice care ar putea duce la menţinerea în fruntea Egiptului, pentru o perioadă nedeterminată, a Consiliului Suprem al Forţelor Armate , căruia Mubarak i-a predat puterea înainte de a demisiona. Militarii au promis că vor restitui pârghiile puterii civililor după ce preşedintele va fi ales.

Joia aceasta, Curtea Constituţională a invalidat rezultatele scrutinului legislativ din cauza unui viciu din legea electorală, declarând astfel 'ilegal' parlamentul dominat de islamişti. De asemenea, Curtea Constituţională i-a permis lui Chafiq să se menţină în cursă, în pofida unei legi care le interzice reprezentanţilor fostului regim să aspire la putere.

Islamiştii şi membrii forţelor politice din cadrul mişcării revoluţionare au calificat aceste ultime decizii drept o lovitură de stat orchestrată de armata aflată la putere.