În Egipt urmează alegerile prezidențiale, dar războiul din Gaza, dintre Israel și teroriștii palestinieni, eclipsează bilanțul președintelui Al-Sissi.

Prezentându-și rolul de „mediator esențial” în conflict, președintele Al-Sissi, sigur de victoria sa în Egipt, se străduiește să-și restabilească poziția pe scena internațională, scrie Le Monde.

Fără surprize la prezidențialele din Egipt

Departe de a aduce vreo surpriză la alegerile prezidențiale egiptene, unda de șoc provocată de războiul dintre Israel și Hamas din Fâșia Gaza a reușit să interfereze în campania electorală, până la a o eclipsa complet. În timp ce toate televiziunile din țară sunt centrate pe imaginile devastării din enclava palestiniană, votul, programat în perioada 10-12 decembrie, rămâne undeva în fundal, și pentru mulți egipteni pare un non-eveniment.

Președintele Abdel Fattah Al-Sissi este, totuși, în campanie. Chipul lui este omniprezent în capitală, pe panouri publicitare uriașe pe marginea șoselelor și a podurilor. Dar, de la anunțarea candidaturii sale pe 2 octombrie, Al-Sissi a rămas tăcut în privința problemelor de politică internă, fără măcar să detalieze liniile generale ale programului său pentru următorii șase ani.

„Un spectacol bine uns”

În această cursă prezidențială „personalizată”, în care se confruntă cu alți trei candidați lipsiți de o bază populară și în mare parte necunoscuți publicului, Abdel Fattah Al-Sissi nu a apărut la nicio întâlnire publică, nu a participat la nicio dezbatere sau interviu televizat.

Pentru singurul său discurs public, președintele a urcat pe scenă, joi, 23 noiembrie, pe stadionul Cairo, în cadrul unei seri intitulate „Trăiască Egiptul, răspuns popular în solidaritate cu Palestina”. Deși oficial acest eveniment difuzat pe posturile de televiziune de stat nu era un miting electoral, avea toate atributele unui eveniment electoral, fiind organizat cu câteva zile înainte de alegeri.

Un spectacolul bine uns. Președintele a fost întâmpinat de o gardă de onoare formată din sute de voluntari mobilizați pentru a transporta ajutor umanitar pentru Fâșia Gaza.

Pe fundal, șiruri de camioane încărcate cu tone de alimente și echipamente de urgență stau în coloană înainte de a porni cu un concert de claxoane spre granița cu Gaza. În tribune, mii de spectatori îmbrăcați în alb desfășoară un banner gigantic cu chipul lui și flutură simultan steaguri palestiniene și egiptene.

Al-Sissi profită de războiul din Gaza

În ajunul armistițiului dintre Hamas și Israel din 23 noiembrie, președintele egiptean a subliniat „eforturile intense” depuse de administrația sa pentru a preveni escaladarea războiului.

El reiterează apelurile la încetarea focului, denunță „mașina de ucidere” și „pedeapsa colectivă” aplicate de Israel asupra cetățenilor din Gaza, precum și planurile de strămutare forțată a populației spre Sinai.

Asigurându-se că urmărește evoluțiile din criză „24 de ore pe zi”, Abdel Fattah Al-Sissi dorește să proiecteze imaginea unui președinte deasupra oricărei dispute, preocupat să rezolve problemele arzătoare ale momentului.

Dornic să-și ridice statura la nivel internațional, Al-Sissi intenționează să se prezinte ca un partener esențial în medierile în curs între Israel și Hamas.

Președintele cultivă imaginea unui șef de stat curtat de liderii mondiali care au vizitat succesiv Cairo pentru a căuta soluții pentru problemele spinoase ale extragerii cetățenilor străini, ale eliberării ostaticilor și chiar ale organizării răspunsului umanitar.

Ajutor umanitar din Egipt pentru Gaza

Regimul a mobilizat toate agențiile de stat pentru a organiza o campanie de donații, o colectare de sânge și recrutarea de voluntari pentru a livra ajutor umanitar în enclava palestiniană. Potrivit autorităților, 80% din ajutorul care intră în Gaza provine din Egipt.

Multe spitale au fost mobilizate pentru a primi palestinienii răniți. Mii de tone de alimente și echipamente au aterizat din întreaga lume în El-Arich, capitala Sinaiului de Nord, transformată într-o platformă umanitară globală.

Egiptul critică deschis blocadele israeliene care împiedică distribuirea ajutorului umanitar, dar menține un control strict asupra intrărilor și ieșirilor către Rafah. În timp ce cauza palestiniană rămâne un subiect sensibil în opinia publică egipteană, regimul trebuie să oscileze între un discurs dur față de Israel și menținerea alianței sale strategice cu statul ebraic, fără a fi văzut ca un complice la suferința palestinienilor.

Abdel Fattah Al-Sissi dorește să facă din criza din Gaza calul său de bătaie în campanie, pentru putea evita să menționeze o altă criză: deteriorarea fără precedent a economiei egiptene, care îi umbrește bilanțul și pentru care a fost mult criticat înainte de atacul Hamas din 7 octombrie și izbucnirea războiului la porțile Egiptului.

Probleme economice în Egipt

În toată țara, cozile se prelungesc în fața magazinelor subvenționate de stat. Prețul unui kilogram de zahăr aproape s-a dublat pe piață, ajungând la 55 de lire (în jur de 1,65 euro). Pe lângă datoria publică record, Egiptul se numără printre cele zece țări cele mai afectate de inflație conform Băncii Mondiale.

Inflația a fost de aproape 40% în septembrie și 70% pentru produsele alimentare. Cu dolarul tranzacționat la aproape 50 de lire sterline pe piața paralelă, egiptenii se așteaptă la o devalorizare suplimentară în următoarele luni.

În ajunul anunțării candidaturii, în cadrul unei conferințe intitulate „Istoria Națiunii”, președintele a cerut populației să strângă cureaua. „Dacă prețul progresului și al prosperității este să ne fie foame și sete, atunci să nu mâncăm și să nu bem”, a declarat el, stârnind un val de critici pe rețelele de socializare și demonstrații de protest în orașul Marsa Matruh (nord-vestul țării).

Când Al-Sissi a venit la putere în 2014, a promis stabilitate și prosperitate. „Un deceniu mai târziu, țara a continuat să se prăbușească. Egiptul se confruntă cu o criză financiară masivă, iar populația sa este cufundată în sărăcie. Dacă regimul invocă șocuri externe, consecințele unei crize globale, nu își poate ascunde responsabilitatea pentru creșterea prețurilor. Ei pot reprima și cenzura vocile critice, dar nu pot ascunde acest adevăr”, analizează Timothy Kaldas, cercetător la Institutul Tahrir pentru Politica Orientului Mijlociu.

Principalul candidat disident a fost eliminat

În timp ce toți ochii sunt ațintiți asupra războiului din Gaza, atacurile asupra libertății de exprimare și presiunea asupra opoziției rămân în plan secund. Principalul candidat disident, Ahmed Al-Tantawi, a fost eliminat din cursă și dus în judecată. Site-ul de știri independent Mada Masr, care discutase despre exodul palestinienilor în Sinai, a fost suspendat timp de șase luni de autorități.

Inițial, guvernul din Egipt a orchestrat demonstrații uriașe în toată țara în sprijinul Palestinei pe 20 octombrie, după care a încetat rapid, de teamă că acestea se vor transforma într-un val de furie împotriva guvernului. La Cairo, sute de manifestanți au ocupat pentru scurt timp Piața Tahrir - centrul revoltei populare din 2011, care a dus la căderea președintelui Hosni Mubarak - scandând lozinci anti-regim. Au fost înregistrate în jur de o sută de arestări.

„La începutul anilor 2000, după a doua Intifadă, mobilizările în sprijinul Palestinei au deschis un spațiu pentru proteste. A fost un creuzet structurant pentru mișcările de opoziție, deschizând calea revoltelor din 2011. Regimul încearcă să canalizeze această furie, conștient că, dacă situația îi va scăpa de sub control, se va confrunta cu un val de proteste mult mai greu de controlat decât alte forme convenționale de disidență”, își amintește Hossam El-Hamalawy, jurnalist egiptean în exil.

Câtă democrație există în Egipt

Confruntați cu livrarea lentă a ajutorului umanitar prin Rafah, sute de activiști, apărători ai drepturilor omului și simpatizanți ai cauzei palestiniene au încercat de săptămâni întregi să organizeze un convoi de la Cairo către graniță. Inițiativa, numită „Caravana pentru Conștiință Globală”, a fost obstrucționată de autoritățile din Egipt.

Joi, 30 noiembrie, patru cetățeni străini, inclusiv un francez, care au participat la o manifestație în fața Ministerului Afacerilor Externe, au fost arestați și reținuți mai bine de douăzeci și patru de ore înainte de a fi expulzați.

„Al-Sissi poate face tot ce vrea. Țările occidentale s-au discreditat prin sprijinirea necondiționată a Israelului, la începutul războiului. Nimeni nu va putea interveni în cazul unor alegeri fraudate”, continuă Timothy Kaldas.

Mareșalul Al-Sissi, care conduce Egiptul cu o mână de fier începând din 2013, a reușit pentru moment să facă față crizei care se așterne la granița sa și se pregătește să țină în mână frâiele țării până în 2030.

(Autor: Eliott Brachet; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)