În vreme ce România se află într-o continuă criză în ceea ce privește specialiștii în chirurgie, nu pentru că ei nu ar exista, ci pentru că sunt loviți cu plângeri penale fictive sau împiedicați să profeseze, bolnavii noștri se agață de șanse la viață peste hotare. Cel mai popular spital din străinătate, unde merg românii să-și trateze boli grave, este zguduit zilele acestea de unele dezvăluiri șocante: Un celebru chirurg de la AKH Viena opera pacienții doar pe hârtie, pe când intervenția chirurgicală propriu-zisă era realizată de asistenții săi, medici și ei, dar cu o experiență mult mai mică. „Abominabil”, titrează ziarul austriac Kurier, pentru că, pe scurt, încasa bani grei, doar pentru o semnătură.

Chirurgul austriac Michael Gnant a fost suspendat din activitate, luni dimineață, de către Colegiul Medicilor din Viena. Asta după ce vineri, în jurul prânzului, Universitatea de Medicină din Viena i-a anulat contractul de muncă.

Gnant era un zeu al medicinei, plin de titluri și titulaturi, ceea ce l-a făcut foarte căutat de bolnavi din toată lumea. Gnant e președintele Senatului Universității de Medicină, cât și șeful Clinicii de Chirurgie a „pomului lăudat” Allgemeines Krankenhaus des Stadt Wienn, cunoscut pentru români sub numele de „spitalul AKH”.

Chirurgul care a pătat grav imaginea acestui spital este acuzat de fraudarea fondurilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din Austria și de fals și uz de fals, scriu și jurnaliștii de la www.meduniwien.ac.at, făcând în continuare dezvăluiri șocante.

Falsuri cu tumori la sân

Parchetul vienez care a adună de la o zi la alta sute de file în dosarul penal al lui dr. Michael Gnant arată, cu probe, că acesta înșela statul, cât și pacientul, cu acte medicale încă din anul 2014. Autoritățile au găsit mai multe intervenții chirurgicale de rezecție a tumorilor maligne mamare, pe scurt, cancer la sân, care figurau ca fiind efectuate de el, însă în realitate, erau „lucrate” de asistenții săi sau de medici „din echipa lui”. Problema nu consta doar în atribuirea unor merite pe nedrept, ci și în faptul că medicii pe care îi folosea ca marionete nu aveau experiența pe care o avea profesorul.

Pacienții apelau la serviciile doctorului Gnant tocmai pentru anii săi de studiu și de activitate. Iar prețurile pentru serviciile sale erau pe măsura titulaturilor enumerate mai sus.

Opera peste tot, numai la locul de muncă nu!

Medicul figura ca fiind activ în clinica AKH, dar, în realitate, numai acolo nu opera, ci în clinici private din Capitala Austriei. Casa Asigurărilor de Sănătate din Viena s-a considerat păgubită și a depus plângerea care a început urmărirea penală.

A operat-o pe Teo Trandafir

Michael Gnant este chirurgul care a operat-o pe vedeta de televiziune Teo Trandafir, dar și pe alți numeroși români, unii ajunși în clinica vieneză pe baza fișei E112/s2, dar cei mai mulți venind la „pomul lăudat” pe banii proprii, în speranța că vor beneficia de serviciile medicale ale celor mai buni specialiști. Poate e bine de menționat că la AKH au ajuns, de exemplu, mulți dintre pacienții profesorului Burnei, deoarece activitatea acestuia a fost suspendată de o anchetă al Parchetului de pe lângă Tribunalul București și, aflați în imposibilitatea de a continua tratamentul, părinții au făcut credite și și-au dus copiii la operat și tratat în aripa privată a spitalului de stat AKH.

Extra taxa de profesor adăuga zeci de mii de euro la prețul de listă

Sacii de bani, plătiți de pacienți, inclusiv de către cei români, nu au fost achitați pentru numele celebru al medicinei austriece, dar pe lucrarea și munca subalternilor acestuia. O procedură pe care austriecii nu o consideră o raritate, deși și ei o condamnă ferm! Diferența dintre o intervenție chirurgicală efectuată de un medic simplu și un profesor ajunge și la peste 50 de mii de euro în plus față de prețul de listă.

Explicația: salarii fabuloase la stat și mici la privat

Spitalul AKH este un spital de stat din Viena, care primește fonduri, prin decontarea activităților desfășurate aici, de la Casa Asigurărilor de Sănătate. Pentru a înțelege de ce s-a ajuns la acest scandal, trebuie explicat cum funcționează sistemul de sănătate din Austria. Astfel, legea austriacă permite chirurgilor, în anumite condiții, să opereze și în mediul privat, chiar dacă sunt angajați la spitale de stat, la fel ca și la noi. Mulți medici de marcă au surse suplimentare de venit, surse legale, care trebuie însă declarate. Legea austriacă dă posibilitatea medicilor să-și rotunjească veniturile începând de la remunerarea din partea unor pacienți privați tratați în spitalul de stat, la practicarea meseriei în cabinete private și până la a permite ca un medic să fie coacționar al unui institut de radiologie. De asemenea, decontările făcute de către Casa de Asigurări de Sănătate către spitalele de stat sunt diferențiate în funcție de gradul medical deținut de cel care a efectuat operația, profesorii fiind cei care atrag cei mai mulți bani într-o instituție medicală de stat, dar și cei care primesc cele mai mari salarii și bonificații salariale de la stat. De această prevedere legală se bucură și doctorii clinicii de stat AKH. Ei primesc niște salarii fabuloase de la stat, dar activează și în clinici private de unde încasează sume și mai fabuloase. Astfel, în jurul spitalului AKH au apărut numeroase mici clinici private, care produc milioane de euro anual, motiv pentru care zona a fost denumită și „Cornul de aur”. Iar tentația îmbogățirii din „Cornul de aur” nu i-a ocolit nici pe somitățile chirurgiei vieneze.

Grav! Pacientul, lăsat baltă

Unul dintre avocații pacienților care au deschis un proces împotriva medicului, a spus pentru publicația Der Standard: „Dacă există complicații în timpul intervenției chirurgicale, acest lucru poate fi foarte neplăcut din punctul de vedere al legii răspunderii”, subliniază gravitatea faptelor, avocatul Gerald Bachinger. „Există cazuri în care pacienții sunt operați de alți medici decât au fost conveniți inițial. În aceste cazuri, există deja o jurisprudență conform căreia consimțământul pacientului nu mai este valabil”, a mai explicat omul legii pentru ziarul austriac.

Imaginea AKH suferă: i-au ținut secret numele timp de o lună

Cu toate că scandalul a apărut în presă la începutul acestei luni, articolele au făcut referire numai la fapte, numele doctorului fiind ținut secret. Însuși rectorul Universității de Medicină din Viena a făcut presiuni asupra mass-media pentru a nu publica numele lui Gnant până nu există certitudinea că faptele descrise în plângerea celor de la Casa asigurărilor de sănătate se confirmă. Iar confirmarea a venit chiar de la Michael Gnant. Surse din anchetă spun că a recunoscut faptul că în 22 de cazuri nu a fost prezent în sala de operații, iar în alte 56 de cazuri a fost prezent, dar doar a asistat la operațiile efectuate de subalterni de-ai săi, însă a trecut în protocoale că a efectuat el operațiile pentru a obține sume mai mari de la bugetul statului.

Și alții vor trece pe lista publică a rușinii

Ancheta este la început, însă mai multe somități ale medicinei austriece fiind bănuite de aceleași practici. Opinia publică din Austria, prin intermediul presei, solicită modificarea legii, astfel încât pacienții să nu mai poată fi înșelați cu privire la numele doctorului care efectuează operația, dar și pentru ca fondurile publice de sănătate să nu mai poată fi fraudate. Deja mai mulți parlamentari austrieci pregătesc modificarea legii care permite medicilor să funcționeze concomitent în clinici de stat și în clinici private.

Un alt scandal: spitalul vienez avea pretenții fi nanciare aberante

Clinica AKH a mai fost în centrul unui scandal în anii 80, atunci când s-a adus în atenția opiniei publice corupția și costurile enorme pentru darea în folosință a spitalului, cauzate de actele de corupție. Chiar și în zilele noastre, când la nivelul Uniunii Europene se discută despre combaterea corupției și a fraudării fondurilor publice, iar cel mai des sunt arătate cu degetul țările din Est și în special România, Austria este zguduită de scandaluri cel puțin la fel de mari ca cele de la noi. Spitalul Nord Florisdorf din Viena, cu 785 de paturi, așteaptă de opt ani să fie dat în folosință, iar inaugurarea este încă incertă din cauza fraudării fondurilor, ancheta fiind în sarcina unei comisii parlamentare.

Chirurgul Michael Gnant, care ocupa, până vineri, funcția de șef al chirurgiei din spitalul de stat AKH, este acuzat că s-a trecut în protocoalele operatorii de la AKH în timp ce nu se afla în spital. Mai grav, în timp ce el figura ca operând în AKH, în realitate opera într-o clinică privată de lângă spitalul de stat, încasând astfel sume impresionante de bani din două părți.