Comisia Europeană și-a propus să reducă, pe termen lung, producția agricolă totală, prin promovarea agriculturii organice. Totuși, această practică este aproape străină românilor, obișnuiți cu metodele convenționale de a cultiva pământurile.

Perioada pandemiei a schimbat felul în care se comportă consumatorii, asta pentru că unii dintre ei au început să achiziționeze tot mai multe produse organice sau bio, din dorința de a-și prezerva sănătatea organismului.

Românii nu sunt atrași de agricultura organică

România este totuși, la nivel UE, statul cu cel mai mare număr de ferme care nu practică agricultură organică. Una dintre explicații rezidă în faptul că terenurile unde cresc animale sunt reduse, în vreme ce numărul crescătorilor este foarte mare.

Un total de 3,4 milioane de ferme din România nu se ocupă deloc cu agricultură organică, acestea însumând o suprafață de 12,3 milioane de hectare. În același timp 1.750 de ferme se ocupă și cu agricultură organică, iar suprafață totală în acest caz este de 113.000 de hectare, și doar 630 de ferme se ocupă exclusiv cu agricultură organică, pe o suprafață de 47.000 de hectare, conform Infofinanciar.ro.

Derivatele organice implică sume mai mari pentru investiții

Producția derivatelor organice se confruntă cu prețuri mai mari, lucru sesizabil, bineînțeles, în valoarea lor de piață. Un total de 10% din cifra de afaceri a industriei de acest tip este produsă pe 8,5% din terenurile agricole din Europa, fiind greu de estimat succesul unei investiții de acest gen în România.

Produsele ecologice sunt, în general, mai scumpe decât alternativele convenționale, fiind și mai sănătoase, însă mulți ajung să aleagă varianta mai ieftină.

Produsele ecologice au o viață mai scurtă

Agricultura organică implică mai multe costuri, dar și mai multe probleme, asta pentru că produsele organice nu rezistă la fel de mult la raft, comparativ cu produsele care se vând în supermarket-urile românești, motiv pentru care nu sunt la fel de intens promovate de către cei din industria de retail.

Mai mult, renunțarea la fertilizanți ori îngrășăminte chimice face ca maturizarea rodului să se producă mult mai târziu, în vreme ce durata de viața a produsului scade și ea.

Faptul că industria bio implică mai multe costuri pentru fermierii români face ca legumele sau fructele ecologice să fie înlocuite de produse mai puțin sănătoase, dar mai ieftine, deși riscurile asupra organismului nu sunt deloc de neglijat.