Evenimentul Zilei > Social > Agonia leului ncepe să ne usture
Agonia leului ncepe să ne usture

Agonia leului ncepe să ne usture

Euro s-a apreciat şi ieri, atingând un nou nivel maxim pentru ultimii trei ani: 3,7619 lei, potrivit cursului comunicat de Banca Naţională a României (BNR). Faţă de nivelul de astă-vară, când euro a fost cotat şi la 3,1112 lei, moneda naţională s-a depreciat cu circa 20%. Moneda naţională pierde teren în faţa celei europene pe fondul deteriorării indicatorilor macroeconomici şi din cauza scăderilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Euro a fost cotat ieri la 3,7619 lei, potrivit cursului comunicat de Banca Naţională a României (BNR). Moneda europeană a atins astfel un nou nivel maxim pentru ultimii trei ani: o cotaţie mai ridicată a fost înregistrată în ianuarie 2005.

Faţă de nivelul de astă-vară, când
euro a fost cotat şi la 3,1112 lei, moneda naţională s-a depreciat cu circa 20%. Până la finele anului trecut, leul pierduse aproximativ 16%.

Moneda naţională pierde teren în
faţa celei europene pe fondul deteriorării indicatorilor macroeconomici şi din cauza scăderilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Pe piaţa interbancară, cea pe care
fac tranzacţii băncile, euro era cotat ieri-seară la 3,7705-3,7725 lei.

Leul a fost singura valută din regiune care nu şi-a revenit după pierderile înregistrate de monedele ţărilor emergente în ultimele zile.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu
a declarat, ieri, la Praga, că economia românească poate fi afectată de diferite crize externe, precum cea înregistrată în SUA, dar nu şi de situaţia politică internă, care nu a reprezentat până în prezent un factor de descurajare a investitorilor străini.

Cine pierde


Toţi românii care au de făcut plăţi
în valută sau servicii la care tarifele sunt raportate la euro sunt afectaţi de slăbiciunea leului. De exemplu, toţi utilizatorii de servicii de telefonie resimt deprecierea leului prin faptul că dau mai mulţi bani decât astă-vară pe un apel de un minut.

Cei care au de plătit rate sau chirii în euro sunt, de asemenea, afectaţi. La nivelul firmelor, importatorii pierd din deprecierea monedei naţionale. Întărirea puternică a monedei europene îi obligă pe importatori să crească preţul produselor şi să-şi stabilească marje mai mari ale cursului în planurile de afaceri pentru lunile următoare, în jurul valorii de 4 lei pentru un euro.

„Suntem prinşi între ciocan şi
nicovală“, spune Cătălin Tapi, directorul general al Cyrom România, importatorul sucurilor Pfanner şi al uleiurilor de măsline Monini. „Problema nu este atât întărirea euro, cât perioada extrem de scurtă în care s-a produs această schimbare. Mai mult, reprezentanţii lanţurilor transnaţ ionale de retail compară preţurile de la noi cu cele din Bulgaria, unde cursul este fix, şi pun presiune pe corelarea preţurilor cu cele de la sud de Dunăre“, spune importatorul.

Cine câştigă


Exportatorii sunt primii care se
bucură de un curs peste nivelul de 3,7 lei pentru un euro. Când moneda naţională s-a apreciat, aceştia au făcut mult scandal şi au cerut chiar intervenţia BNR pe piaţa valutară cu scopul de a sugruma leul. La aceştia se adaugă şi persoanele care îşi încasează veniturile în moneda europeană sau în lei, dar în funcţie de cotaţia leu/euro. Nu în ultimul rând, se bucură cei care primesc bani de la rude care lucrează peste graniţe: pe suta de euro trimisă de cei de afară vor încasa mai mulţi lei la casa de schimb valutar.

REACŢIE

Mugur Isărescu crede în leu şi în puterea lui de redresare, în ciuda „slăbiciunii“ economiei naţionale

„C
red că leul are forţa de redresare şi, de la un anumit moment, el va reveni. E evident că leul a fost afectat, nu i-a priit, a avut de suferit de pe urma agitaţiilor de pe pieţele internaţionale, dar şi de pe piaţa internă“, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR este de acord că au loc ieşiri de capitaluri volatile, reflectate mai ales de ceea ce se întâmplă pe piaţa de capital de la Bucureşti, dar a arătat că aceste evoluţii au loc pe fondul unei „slăbiciuni“ a economiei româneşti, respectiv cheltuirea masivă a banilor la finele anului.

„Vina“ se împarte


„Este un obicei păcătos ca în
ultimele două luni să se concentreze cheltuielile bugetare. Ministrul finanţelor a arătat că la nivelul autorităţilor locale s-a cheltuit peste 1% din PIB. Cheltuieli de asemenea valoare în numai zece zile au impact pe piaţa valutară“, a explicat Isărescu. El a afirmat că, fără aceste sume introduse în piaţă la finele anului, leul nu s-ar fi depreciat atât de puternic. Isărescu a explicat însă că şi mediul privat a avut un aport semnificativ la deprecierea monedei prin creşterea consumului de la finele anului.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: