Marți, după ce a părăsit Franța, liderul chinez Xi Jinping a aterizat în Serbia, iar ulterior va vizita Ungaria – două țări ai căror lideri dictatoriali îi asigură Chinei un teren prietenos într-un moment când tensiunile pe tema războiului din Ucraina sunt în creștere, se arată întru articol din New York Times, scris de Andrew Higgins.

Xi Jinping a revenit în ECE la opt ani după ultima vizită

În 2016, când liderul chinez Xi Jinping a vizitat ultima oară estul european ex-comunist, președintele Republicii Cehe l-a primit pentru o ceremonioasă vizită de trei zile, oferindu-și țara drept „portavion comercial imposibil de scufundat”, promotor al investițiilor chineze.

De atunci însă, vasul s-a scufundat, sub povara sprijinului Chinei acordat Rusiei în războiul din Ucraina și ca urmare a dezamăgirii legate de proiecte niciodată materializate.

Tot scufundate sunt și multe dintre marile speranțe din Europa Centrală și de Est legate de un „corn al abundenței” chinez.

Așadar, săptămâna aceasta, atunci când Xi a revenit în regiune, după vizita în Franța, s-a îndreptat spre Serbia, unde a sosit marți seara, urmând ca, tot în cursul acestei săptămâni, să ajungă și în Ungaria – două țări ai căror lideri dictatoriali, ambii cu mandat prelungit, încă îi mai oferă Chinei un teren propice, deși în niște ape politice și economice tot mai tulburi.

„Cehii, polonezii și cam toți din Est sunt supărați pe China din cauza războiului”, afirmă Tamas Matura, profesor de relații internaționale la Universitatea Corvinus din Budapesta. „Dar în Ungaria nu e nicio problemă sau, cel puțin, nu pentru guvernul premierului Viktor Orban”, susține Matura.

După cum nici poziția prietenoasă a Chinei față de Kremlin în privința războiului din Ucraina nu e o problemă pentru președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, care, la fel ca și Orban, și-a menținut niște relații călduroase cu Rusia și China, asigurându-și niște investiții chineze de miliarde de dolari.

Inițiativa de suflet a lui Xi Jinping merge în pas de melc

Într-un interviu acordat în această săptămână televiziunii chineze de stat, Vucic a făcut o avanpremieră a lingușelilor care vor domina vizita lui Xi. „Sunt mii de lucruri pe care le putem și ar trebui să le învățăm de la prietenii noștri chinezi”, a declarat președintele sârb.

„Taiwanul e China – punct”, a mai adăugat el.

Milos Zeman, președintele ceh care l-a întâmpinat pe Xi în 2016, a fost înlocuit de un fost general NATO, Petr Pavel.

Pavel a iritat guvernul chinez atunci când a discutat cu președintele Taiwanului – o insulă pe care Beijingul o consideră ca făcând parte din teritoriul său - și atunci când a spus că China „nu este o țară prietenoasă”. Investițiile chineze în Republica Cehă s-au subțiat mult.

În schimb, banii chinezi s-au scurs spre Ungaria și Serbia, cimentând niște relații strânse, întărite și de o circumspecție comună față de Statele Unite.

Mult trâmbițatul proiect de infrastructură al Chinei în regiune – o cale ferată de mare viteză între Belgrad și Budapesta – a fost încetinit din cauza unor probleme de legislație, dar și a altor probleme. Din cei peste 300 km proiectați, după cinci ani de lucru au intrat în circulație aproximativ 100 – un mers șchiopătat pentru un proiect pe care Beijingul îl consideră parte importantă a programului de infrastructură Belt and Road (Noul Drum al Mătăsii) – inițiativa de suflet a lui Xi în materie de politică externă.

Dar investițiile chineze promise au continuat, totalizâd aproape 20 miliarde dolari SUA în Serbia, potrivit declarației Ministerului Construcției, Transporturilor și Infrastructurii, și aproape aceeași sumă a ajuns și în Ungaria, inclusiv prin niște credite ale căror condiții sunt secrete.

O politică independentă

Ivana Karaskova, cercetătoare cehă la Asociația pentru Afaceri Internaționale – un institut de cercetări din Praga - afirmă că Ungaria și Serbia înclină spre China „nu doar din interese economice, dar și ca să demonstreze electoratului intern că promovează o politică independentă”. Totodată, asta arată Uniunii Europene și Statelor Unite că „nu sunt singurii parteneri economici”, susține Karaskova.

Ea mai spune și că China înțelege această dinamică, iar Xi o va folosi ca să mai schimbe opinia tot mai defavorabilă față de China în Europa, atât printre cetățenii de rând, cât și la nivelul unor instituții precum Comisia Europeană, forul executiv al Uniunii Europene.

Xi Jinping nu e prea iubit de europeni

Un sondaj de anul trecut efectuat în țări central și est-europene de Globsec – un grup de cercetători din Slovacia – a constatat o opinie negativă crescândă față de Beijing, mai ales în țările baltice și în Republica Cehă. Chiar și în Ungaria, numai 26% din persoanele chestionate și-au exprimat o părere pozitivă despre Xi, comparativ cu 39% opinii negative. Ceilalți chestionați s-au declarat nehotărâți.

„Dar Ungaria sub guvernarea lui Orban - indiferent de părerea opiniei publice - a devenit pentru Beijing un spațiul politic sigur”, afirmă Matura, „și poate conta pe ea pentru a mai înmuia politica Uniunii Europene față de China și pentru a o apăra în fața situațiilor neplăcute create de războiul din Ucraina”.

Spre deosebire de cea mai mare parte a Europei, unde guvernele se schimbă în mod regulat – un proces democratic care poate perturba planurile de investiții ale chinezilor, bazate pe relațiile strânse cu un lider anume – atât Orban, cât și Vucic sunt la putere de peste un deceniu și nu dau semne să plece.

„Chinezii se simt bine în Ungaria”, spune Matura. „Se prea poate ca populația să nu fie foarte încântată de China, dar guvernul este”.

Statele baltice au ieșit oficial din Belt and Road

Anul trecut, începerea construcției unei imense fabrici chineze de baterii în valoare de 7,8 miliarde US, situată în estul Ungariei, a stârnit protestele localnicilor, dar și aplauzele guvernului lui Orban.

Guvernul președintelui Vucic nu a ținut nici el cont de protestele populației legate de un mare proiect minier al chinezilor din sudul Serbiei – proiect care, potrivit militanților ecologiști și localnicilor, otrăvește rețeaua de apă.

Potrivit analiștilor, vizitând Ungaria și Serbia, Xi dorește să demonstreze că deși se prea poate ca China să nu fie un pion prea influent în Europa Centrală și de Est, ea nu e totuși scoasă din joc. Iar analiștii mai spun că vizita demonstrează totodată că el nu a renunțat la inițiativa diplomatică a chinezilor cunoscută drept 16+1 – un grup format din China și foste țări comuniste europene incluse în Noul Drum al Mătăsii (Belt and Road) - programul-fanion al lui Xi.

Iritate din cauza războiului din Ucraina, cele trei state baltice au ieșit oficial din acest grup, caare datează din 2012 și care a fost punctul central al diplomației chineze în Europa pe tot parcursul guvernării lui Xi. Alți membri, precum Republica Cehă, Polonia și România, au rămas în grup din punct de vedere tehnic, dar sunt în general mai degrabă neimplicați.

„Întrebarea care se pune acum, aprins discutată de experții din regiune, este dacă Grupul 16+1 a murit sau e doar un zombie”, spune Matura. (Traducere Rador)