În textul din ziar se spune că de câteva zile jurnaliștii sunt bombardaţi cu astfel de informaţii. Dacă-i aşa şi dacă jurnaliştii de la ziarul local au avut cunoştinţă despre cazuri de oameni infestaţi cu coronavirus care lucrează la ocnă, de ce nu le-au publicat atunci când au aflat de ele? De ce nu au spus atunci că se încearcă muşamalizarea lor pentru a nu se opri producţia? De ce abia acum, la câteva ore după apariţia pe reţelele de socializare a mesajului cu sigla falsă a SALROM?  Să reţinem din finalul materialului, aia cu „oprirea producţiei”.

Care este de fapt realitatea la salină

Realitatea este cu totul alta. Aşa cum recunoaşte şi SALROM într-un comunicat oficial, a existat un angajat suspect de infectare cu coronavirus.  Acesta însă, se afla în concediu începând cu data de 20 martie. Era deci acasă, nu la muncă. Şi a fost confirmat ca infestat pe 30 martie, deci zece zile mai târziu. Aşa că nu a luat contact cu niciunul dintre colegii de muncă.

Întâmplarea a fost însă imediat speculată în seara de 31, adică a doua zi după confirmarea infestării şi publicată imediat dimineaţa şi în ziarul local.

Mai degrabă decât coincidenţă, pare a fi un foc concertat asupra unui obiectiv clar. Care este acesta? Îl găsim în finalul articolului din publicaţia locală: oprirea producţiei!

Perla coroanei de sare

Ca să înţelegem mai bine ce scop a avut acest atac, înainte trebuie să avem câteva date despre Mina Ocna Dej. Ea este perla coroanei de sare a României. De aici se extrage cea mai pură sare din Sud-Estul Europei. Este cea mai solicitată şi cea mai productivă dintre toate exploatările de sare pe care SALROM le are pe teritoriul României.

Sarea de la Dej, cu puritatea ei de 90 la sută, poate fi folosită în industria chimică, fiind materia primă de bază în fabricarea unei substanţe cu mare căutare astăzi, în zilele pandemiei: clorul. Toate substanţele dezinfectante care se folosesc la combaterea virusului, au la bază clorul.

În această perioadă, mina lucrază la foc continu. Cei 324 de angajaţi muncesc în trei schimburi. În fiecare zi, de la Dej pleacă un tren cu 24 de vagoane încărcate cu sare către combinatele chimice care produc clor.

În perioada asta, sarea de la Dej este mai valoroasă decât aurul. Iar mina are capacitatea să producucă 24 de vagoane de „aur sărat” pe zi pentru România, într-o economie paralizată de pandemia care obligă majoritatea angajaţilor să stea în casă.