Asasinarea fiicei lui Alexander Dughin, la Moscova, inaugurează o nouă fază a războiului dintre Rusia și Ucraina, a terorismului individual. Este opinia lui Adrian Năstase, fostul premier al României. Fostul premier se folosește de atentatul de la Moscova pentru a aminti de un episod mai puțin mediatizat, al atacului cu grenadă de la Liceul Jean Monnet, din 6 noiembrie 2002. Adrian Năstase spune despre atentat că l-ar fi vizat pe fiul său, la vremea aceea elev al școlii.

Adrian Năstase a făcut o serie de comentarii legate de moartea fiicei lui Alexander Dughin, asasinată la Moscova, într-un atentat cu bombă. Fostul premier este de părere că acest asasinat deschide o nouă fază în războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Năstase vorbește despre acte de terorism individual care vor avea drept consecință represiuni pe măsură.

„Atentatul de la Moscova asupra fiicei lui Alexander Dughin deschide, în opinia mea, o nouă fază în conflictul dintre Rusia și Ucraina. În mod categoric, în februarie, Rusia a invadat teritoriul unui stat suveran, cu frontiere garantate internațional, din dorința de a «corecta» trecutul. În esență, este vorba de o acțiune de revizuire a frontierelor. Războiul va continua, fără îndoială, cu forțe militare, insurgenți și victime civile «colaterale»”, a arătat Adrian Năstase.

Potrivit lui Adrian Năstase, dincolo de cei aflați în spatele asasinatului, moartea Dariei Dughin a creat un precedent important. Iar acest lucru va da o altă amploare războiului declanșat de Rusia.

„Asasinarea Dariei Dughin complică însă lucrurile. Ea duce confruntarea la un nivel nou – acte de terorism individual. Dincolo de cine a comandat asasinatul sau de cine l-a executat (vor fi lansate tot felul de teorii), s-a creat un precedent important pentru acest conflict, în care pot fi implicați și terți. Au mai fost astfel de atentate în Orientul Mijlociu, în Germania, în Siria, Iran, Afganistan, cu numeroase măsuri de retorsiune. De altfel, primul Război mondial a pornit în urmă unui act individual de terorism”, a mai arătat fostul premier.

Atentatul cu grenadă de la liceul Jean Monnet

Adrian Năstase a folosit acest prilej pentru a aminti despre un alt atentat, de la Liceul Jean Monnet din București, din 2002. Fostul premier a relatat despre atacul cu grenadă în urma căruia au fost răniți mai mulți elevi, aflați în curtea școlii. Autorul atentatului a fost un fost angajat al MAPN care a fost concediat după ce ar fi furat mai multe grenade și cartușe. Acesta a detonat o grenadă în curtea liceului Jean Monnet.

„Recunosc, sunt sensibil la acest subiect pentru un motiv pe care nu prea l-am comentat. Se împlinesc, în curând, 20 de ani de când a avut loc în România, după Revoluție, primul atentat terorist, în principal că o amenințare la adresa mea și a familiei mele. La 6 noiembrie 2002, un fost angajat al MAPN care fusese dat afară din armata în 1999, după ce a sustras grenade și zeci de cartușe dintr-o unitate militară, a detonat una dintre grenadele furate în curtea Liceului Jean Monnet, rănind cinci elevi și distrugând bunuri materiale. El ceruse bani și solicită o suma mare că să se oprească”, a mai precizat Adrian Năstase.

Fostul premier a mai relatat că atacul cu grenadă îl viza direct pe fiul său, Andrei, elev al școlii, și se dorea un mesaj direct pentru el.

„Mesajul era pentru mine, că premier, iar grenadă de la Jean Monnet îl viza pe fiul meu, Andrei. În acea zi și soția mea era la cancelaria liceului. Din fericire, Andrei nu era în curtea școlii atunci dar alți cinci copii au fost răniți”, a mai spus Adrian Năstase.

Cazul de la Jean Monnet a fost mai puțin mediatizat

Potrivit celor relatate, respectivul, Dragoș Ciupercescu, a mai amplasat o grenadă, câteva luni mai târziu, în Cișmigiu, fără să reușească să o detoneze. Acesta transmitea autorităților scrisori în care solicita diferite sume de bani.

„În martie 2003, teroristul Ciupercescu a amplasat o altă grenadă, în parcul Cișmigiu, pe care nu a reușit să o detoneze. El ceruse telefonic 10 milioane de dolari și alți 40.000 de dolari. În final a fost prins, prin eforturile celor de la Doi și un sfert, SPP și ale SRI. A fost trimis în judecată în 2003 și condamnat definitiv în 2007. A fost eliberat condiționat în 2016 și a primit diverse despăgubiri de la CEDO și din România pentru condițiile din închisoare”, a relatat Năstase.

El a mai precizat că la momentul respectiv nu a dorit să dea o amploare foarte mare acestor cazuri deoarece România era în negociere cu NATO și Uniunea Europeană.

„De ce nu am dat detalii atunci? Simplu, eram în negocierile pentru NATO și Uniunea Europeană și nu doream să dau o amploare mai mare acestui caz. Totusi, pentru mine și pentru familia mea a fost un moment traumatic”, a mai arătat Năstase.

Vor urma și alte atentate

Fostul premier își încheie mesajul arătând că după atentatul asupra fiicei lui Dughin, vor urma și altele asemenea, justificate de faptul că cei vizați sunt susținători ai uneia sau alteia dintre părțile implicate în război.

„Unii vor spune că fiica lui Dughin era o adeptă a lui Putin și că așa merita. Mi-e teamă că pe acest argument, vom avea, în curând, la știri, în loc de hărți cu forțele militare din Ucraina, anunțuri despre mașini capcană și lunetisti realizând atacuri teroriste, țintite sau random. Cred că știți, după atacul cu mașină capcană asupra lui Rafic Hariri, din 2005, Libanul a intrat și continuă să fie în haos”, a încheiat Adrian Năstase într-un articol publicat pe blogul său.