Conform celor mai recente date oficiale, centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), Municipiul Bucureşti avea, la începutul lunii iulie 2010, o populaţie stabilă de peste 1,94 milioane locuitori, cumulând puţin peste 9% din populaţia întregii ţări. Însă câţi dintre ei stau cu adevărat în Bucureşti şi, pe de altă parte, care este numărul celor care stau în Capitală fără să fie înregistraţi în acte?

Bărbaţii din Bucureşti care nu reuşesc să-şi găsească jumătatea ar trebui să fie mai optimişti. Asta pentru că, per total, numărul femeilor îl depăşeşte cu mult pe cel al bărbaţilor. Astfel, dacă populaţia bărbătească este de sub 907.000 persoane, partea femeiască este cu 14% mai numeroasă, ajungând la 1,03 milioane.

Cu toate acestea, la o analiză mai amănunţită pe vârste reiese că în Bucureşti se nasc mai mulţi băieţei, numărul acestora depăşindu-l pe cel al fetiţelor chiar până la vârsta majoratului. De exemplu, în categoria de vârstă de până la patru anişori, figurau, în iulie 2010, circa 51.500 băieţei şi numai 48.300 fetiţe. Iar în cazul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, sunt 38.700 cavaleri şi aproape 37.500 domnişoare.

O dovadă în plus că femeile trăiesc mai mult Raportul se inversează începând cu vârsta de 20 de ani. În categoria 20-24 de ani, fetele deţin superioritatea: 78.300 faţă de 77.000 băieţi. Diferenţele se adâncesc odată cu trecerea timpului, ajungând, de exemplu, ca între 65 şi 69 de ani, numărul de femei să fie cu peste un sfert mai mare decât cel al bărbaţilor: circa 42.000, faţă de 30.000.

Mai departe, diferenţa este aproape de la simplu la dublu: 22.000 de bărbaţi şi 38.000 de femei cu vârste de 75-79 de ani, sau 15.600 bărbaţi şi 27.000 femei în categoria de vârstă de 80-84 de ani, conform datelor INS.

Longevivii, cei care au trecut de venerabila vârstă de 85 de ani, sunt puţini în Capitala ţării: doar circa 25.500. Din aceştia, numărul femeilor este de aproape două ori şi jumătate mai mare decât cel al bărbaţilor: 7.700 de bătrânei şi circa 18.000 bunicuţe.

Cu ce se ocupă bucureştenii Din cei 1,94 milioane de locuitori ai oraşului de pe malul Dâmboviţei care au un loc de muncă, cei mai mulţi, 18,6% lucrează în comerţ. O altă cincime din populaţie, 18,5%, activează în ramura industrială, arată informaţiile Primăriei Municipiului Bucureşti. Construcţiile cumulează 12,3% dintre bucureştenii cu un loc de muncă. E adevărat, datele Primăriei se referă la anul 2008, astfel încât numărul lucrătorilor în construcţii este posibil să fie mai mic în prezent.

Alţi 3,4% dintre bucureşteni sunt funcţionari publici, 5,5% lucrează în domeniul educaţiei şi învăţământului, iar 5,3% în domeniul sănătăţii. Totodată, 3,9% sunt angrenaţi în activităţi financiare, bancare şi de asigurări. Cifra de 14,2% lucrători în domeniul tranzacţiilor imobiliare, închirierilor şi serviciilor prestate întreprinderilor, valabilă în 2008, nu se mai justifică în prezent, după căderea pieţei imobiliare. În alte domenii activează restul de 18,3% de salariaţi bucureşteni.

Basarabenii, locatari fictivi

Oficial, populaţia Bucureştiului a crescut cu aproape 10.500 persoane, adică 0,5%, în trei ani, din 2007 până în 2010. Neoficial, însă, este foarte dificil să estimăm câţi din aceşti oameni locuiesc într-adevăr în Capitală şi câte persoane trăiesc şi muncesc aici fără să fie cuprinse în statistici.

Autorităţile Capitalei se feresc să dea un răspuns clar, arătând la datele statistice ca la singurele cifre la care ne putem raporta şi care îşi au sursa la biroul de evidenţă a populaţiei. Practic, pornim de la o listă a persoanelor care au buletin de Bucureşti.

Cifra este, însă, distorsionată cel puţin din două puncte de vedere. Unul este că basarabenii care îşi redobândesc cetăţenia română au nevoie să-i ia cineva în spaţiu şi să le facă buletin pentru a putea ulterior să-şi facă un paşaport care să le permită să călătorească fără vize în UE. Aşa s-a ajuns la luarea în spaţiu contra unor sume de câteva sute de euro care a dus la cazuri inedite, cum ar fi cel în care într-un apartament din Sectorul 3 figurau pe listă ca luaţi în spaţiu nu mai puţin de 280 de basarabeni, potrivit informaţiilor apărute în presă.

Numărul exact al cazurilor de acest gen nu este cunoscut, în condiţiile în care guvernul a aprobat, din 2008 încoace, acordarea cetăţeniei române unui număr de câteva mii de cetăţeni moldoveni. Pe de altă parte, există şi basarabeni care şi-au obţinut cetăţenia română şi locuiesc şi lucrează în Bucureşti, însă numărul acestora este destul de redus.

Provincialii inexistenţi în actele Capitalei Cifrele privind populaţia reală din Bucureşti sunt distorsionate şi de faptul că multe persoane din alte localităţi din ţară vin în Capitală fie pentru studii, după care îşi găsesc un loc de muncă şi se stabilesc acolo, fie în căutarea unui trai mai bun, însă fără să se îngrijească neapărat să fie în ordine cu actele, mai ales că nu îi afectează în niciun mod.

Singurele dezavantaje sunt faptul că nu mai votează la alegerile locale decât dacă ţin morţiş să o facă şi atunci trebuie să se deplaseze până la adresa de domiciliu, precum şi faptul că relaţia cu Fiscul se desfăşoară mai greoi, de obicei prin intermediul poştei.

Nici despre aceştia nu există nişte informaţii certe, însă, cu siguranţă, ei fac ca numărul real al locuitorilor Capitalei să fie mult peste cifra din acte.

Cum a evoluat numărul locuitorilor Capitalei

2007 - 1.931.838 2008 - 1.943.981 2009 - 1.944.226 2010 - 1.942.254

(Pe data de 1 iulie a anului)

Sursa: INS