Orașele joacă un impact major în evenimentele meteorologice. Oamenii de știință au studiat efectul infrastructurii în dezastrele provocate de inundațiile din anul 2021. Rezultatele sunt surprinzătoare.

Cum au intensificat orașele ploile și furtunile. Inundațiile din Germania, din vara anului 2021, sunt considerate a fi cel mai violent dezastru natural din teritoriu după furtuna din 1962. La jumătatea lunii iunie, vremea extremă a lovit în zone predominant rurale - cele mai multe dintre ele se aflau în Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia. Peste 180 de persoane au murit numai în Germania, dar alte victime au fost raportate și în Belgia. Țările de Jos, Austria și Elveția au fost, de asemenea, afectate de inundații.

Factorul declanșator al catastrofei au fost precipitațiile abundente care s-au abătut asupra mai multor regiuni din Germania începând cu jumătatea lunii iulie. În Renania de Nord-Westfalia și Renania-Palatinat, au căzut în medie 93 de litri de ploaie pe metru pătrat pe zi, iar în unele părți din Belgia chiar 106 litri. Experții vorbesc despre ploi abundente de până la 30 de litri.

Ce rol au jucat, de fapt, schimbările climatice în dezastrele din 2021

Cercetătorii în domeniul climei au presupus de mult timp că schimbările climatice pot favoriza și agrava astfel de catastrofe. Dar le este greu să demonstreze că încălzirea globală este un factor declanșator concret pentru evenimente individuale. Și anul trecut, un studiu rapid realizat la scurt timp după dezastru a reușit să realizeze acest lucru doar într-o măsură limitată.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Nanjing din China au revizuit datele privind dezastrul provocat de inundațiile din 2021. Aceștia au analizat impactul pe care orașele și regiunile urbane îl au asupra furtunilor și ploilor abundente. Și ce rol joacă schimbările climatice în acest sens.

Se știe de mult timp că orașele pot avea un impact asupra evenimentelor meteorologice locale. Clădirile din zonele urbane sunt mai înalte și mai apropiate decât în zonele rurale. Acest lucru poate bloca fronturile meteorologice și le poate devia dinspre centrul orașului. În același timp, temperaturile mai ridicate din marile orașe și nivelurile mai ridicate de poluare pot crește nivelul de umiditate din nori. În principiu, aerul cald poate reține mai multă apă decât aerul rece.

În cadrul lucrării, care a fost publicată în revista de specialitate Geophysical Research Letters, oamenii de știință au simulat interacțiunea dintre o climă mai caldă și mediile urbane într-un model computerizat. Mai exact, este vorba despre perioada 13-17 iulie 2021 - perioada în care Low Bernd a făcut ravagii violente. Cea mai mare parte a ploii a căzut pe 14 iulie, în acel moment fiind măsurați în unele locuri peste 150 de litri de ploaie pe metru pătrat.

Influența urbanizării asupra vremii extreme este foarte mare

Studiul a arătat că ploile și furtunile ar avea tendința de a se concentra în zonele suburbane ca urmare a efectului. În plus, cantitatea de precipitații a crescut cu 50% din cauza interacțiunii cu regiunile urbane. Aplicat la precipitațiile care au căzut pe 14 iulie în zonele afectate de dezastre din Europa Centrală, acest lucru înseamnă că din cei aproximativ 15 centimetri de precipitații, jumătate se datorează efectului urbanizării.

De fapt, modelul computerizat al furtunii pe care oamenii de știință l-au creat a arătat destul de exact cantitatea de precipitații care a fost măsurată efectiv în regiunile din Belgia de Est și Germania de Vest. Aceasta a fost doar cu puțin peste valorile reale.

Pentru a-și testa modelul, cercetătorii au creat, de asemenea, o simulare în care orașele au fost înlocuite cu terenuri neamenajate, iar temperaturile au fost reduse la nivelurile preindustriale. Acest lucru le-a permis să ia în considerare factorii de schimbare climatică și urbanizare în mod individual. Influența orașelor asupra acestor fenomene meteorologice extreme era cel puțin la fel de mare ca cea a schimbărilor climatice.

„Nu trebuie doar să reducem emisiile, ci și să recunoaștem că înțelegerea efectelor urbanizării este o parte a soluției”

Studiul arată cât de important este să se includă influența urbanizării și a peisajului în general în modelele climatice, scriu cercetătorii. Rolul orașelor în analiza cauzelor condițiilor meteorologice extreme nu a fost până acum luat în considerare în mod adecvat, au precizat aceștia. „Suntem primul grup de cercetare care demonstrează că efectele interacțiunilor dintre sol și atmosferă asupra precipitațiilor extreme sunt comparabile sau chiar mai critice decât efectele proceselor climatice”, spune Yang.

Cercetătorii subliniază, de asemenea, necesitatea de a utiliza concepte adecvate pentru a construi orașe mai rezistente în viitor. „La nivel local, există oportunități imediate de a dezvolta o mai mare reziliență la schimbările climatice fără a fi nevoie să așteptăm ca peste 100 de națiuni să semneze declarații”, a declarat coautorul Dev Niyogi de la Universitatea Texas din Austin, referindu-se la Acordul de la Paris. „Nu trebuie doar să reducem emisiile, ci și să recunoaștem că înțelegerea efectelor urbanizării este o parte a soluției”, mai spune geoscpecialistul, potrivit Der Spiegel.

Cu toate acestea, studiul a luat în considerare doar factorii atmosferici. Totuși, atunci când au loc inundații fulgerătoare ca urmare a unor ploi abundente, joacă un rol și mulți alți factori, cum ar fi starea solului. După fazele de uscăciune, acesta poate absorbi mai puțină apă; la viteze mari de curgere, apa pur și simplu se scurge peste el. Zonele etanșeizate din cauza clădirilor grele contribuie, de asemenea, la inundații. Și, bineînțeles, topografia peisajului joacă, de asemenea, un rol important în acest sens.