Când președintele turc Recep Tayyip Erdogan insistă că există „teroriști care stau în parlamentele anumitor țări” pentru a-și justifica obiecția față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO, parlamentarul Amineh Kakabaveh nu are nicio îndoială despre cine vorbește.

„Desigur, Erdogan se referea la mine”, a declarat parlamentarul Amineh Kakabaveh. „Pentru Erdogan, fiecare susținător și fiecare apărător al kurzilor este un terorist.”  Pe lângă etichetarea aparentă de către Erdogan a lui Kakabaveh drept terorist, ambasadorul Turciei în Suedia, Hakkı Emre Yunt, a declarat vineri că Kakabaveh ar trebui extrădat în Turcia.

Criticarea parlamentarilor

Pentru NATO, ciocnirea dintre Turcia și Suedia și, într-o măsură mai mică, Finlanda, pe care Ankara o acuză și de sprijin pentru teroriști, este un spectacol secundar nedorit într-un moment în care Rusia atacă Ucraina, o țară care se învecinează cu membrii NATO.

Diplomații și experții regionali consideră că Turcia folosește Suedia ca pârghie într-o campanie politică mai amplă în care Erdogan vrea să-și joace baza internă și să obțină concesii internaționale – mai ales presând SUA să deblocheze achiziția majoră de avioane de vânătoare.

Speranțele unui astfel de drum rapid se estompează acum. Duminică, ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto, a declarat că ar putea dura „câteva săptămâni” pentru a ajunge la un acord cu Turcia. Ciocnirea riscă să redeschidă răni vechi între Turcia și alți membri ai alianței, dintre care unii s-au confruntat cu Ankara în circumstanțe similare celor cu care se confruntă acum Suedia și Finlanda.

Turcia cere, de asemenea, extrădarea în Turcia a 33 de persoane din Suedia și Finlanda despre care spune că sunt susținători ai terorismului. De asemenea, Suedia este presată să renunțe la un embargo occidental asupra armelor în vigoare împotriva Turciei de când a lansat un atac asupra forțelor YPG în Siria în 2019.

Influența lui Erdogan

Suedezul Andersson și președintele finlandez Sauli Niinistö au discutat sâmbătă prin telefon cu Erdogan, dar s-au înregistrat puține progrese, potrivit declarațiilor celor trei guverne. İlnur Çevik, un consilier al lui Erdogan, a declarat postului de televiziune suedez SVT că părțile au fost până acum doar „de acord să nu fie de acord”.

Zilele și săptămânile următoare par să testeze abilitățile de negociere suedeze și finlandeze. Experții spun că este puțin probabil ca Turcia să dea înapoi, Erdogan fiind confruntat cu alegeri anul viitor și aparent dornic să arate influență internațională. Dar, de asemenea, Suedia și Finlanda sunt considerate ca fiind foarte puțin probabil să îndeplinească cererile turcești privind extrădările către Turcia, având în vedere că Suedia a căutat de mult să joace un rol de garant internațional al drepturilor omului.

La rândul ei, Kakabaveh a amenințat deja că își va retrage sprijinul pentru guvernul suedez la viitoarele voturi dacă nu își onorează angajamentele asumate prin acordul ei. Născută într-o regiune etnică kurdă a Iranului, ea a luptat pentru miliția peshmerga când era adolescentă, înainte de a fugi în Suedia. Ea a spus că Stockholm trebuie să facă mai mult pentru a rezista încercărilor lui Erdogan de a oprima grupurile kurde, potrivit Politico.