EVZ prezintă, în serial, „topul“ şoselelor pe care se produc cele mai multe accidente rutiere grave. DN 1, drumul ce leagă Bucureştiul de Oradea, este primul în „topul“ şoselelor pe care se produc cele mai multe accidente rutiere grave.
Drumurile proaste - prea înguste, pline de gropi, împânzite de lucrări sau fără elemente de siguranţă - s-au transformat, în ultimii ani, în adevărate capcane ale morţii.
„Am testat, anul trecut, un Atlas Rutier editat în 1977. Am bătut aproape toată ţara şi am constatat cu surprindere că starea drumurilor - aşa cum este indicată acolo - este aceeaşi. Pe alocuri, mai proastă decât acum 30 de ani. Şi asta, în condiţiile în care numărul şoferilor a crescut, iar parcul auto s-a îmbogăţit cu maşini din ce în ce mai puternice. Iată explicaţia pentru cele mai multe dintre accidentele rutiere grave, soldate cu morţi şi răniţi“, au explicat oficialii Poliţiei Rutiere.
Ultimele studii ale poliţiei arată că într-un top al celor mai periculoase şosele din ţară conduce detaşat DN 1 (Bucureşti - Ploieşti - Braşov - Sibiu - Cluj - Oradea). Aici s-au produs, în 2007, nu mai puţin de 314 accidente rutiere grave, soldate cu 148 de morţi şi 318 răniţi grav. Locul secund al aceluiaşi clasament sumbru este ocupat de DN 2 (Bucureşti - Urziceni - Buzău - Focşani - Bacău - Roman - Suceava), cu 226 de accidente rutiere grave, în care şi-au pierdut viaţa 135 de persoane, iar alte 149 s-au ales cu răni grave.
„Dat fiind faptul că aceste două drumuri naţionale sunt cele mai lungi şi mai aglomerate din ţară, este normal ca aici să se înregistreze şi cele mai multe accidente grave. Există însă por- ţiuni de drum pe care se produc continuu astfel de evenimente, aşa-zisele „puncte-negre“ (mai exact, segmente de drum pe care au loc cel puţin 10 accidente grave într-o perioadă continuă de 5 ani). În total, în toată ţara există, în acest moment, 268 de astfel de zone. Cele mai multe sunt pe DN 2 (49 de puncte negre) şi DN 1 (48). De altfel, toate localităţile de pe DN 1, între Bucureşti şi Ploieşti sunt considerate «puncte negre»“, explică oamenii legii. Şoseaua Pantelimon, prima în top Dacă ar fi să alcătuim însă un top al celor mai periculoase „puncte-negre“, primul loc ar fi ocupat de Şoseaua Pantelimon din Capitală, unde, doar anul trecut, s-au produs 23 de accidente grave, soldate cu doi morţi şi 21 de răniţi. Următorul ar fi bulevardul Iuliu Maniu. Potrivit aceloraşi studii, de departe cel mai periculos este Bucureştiul (865 de accidente grave, soldate cu 122 de morţi), urmat la mare distanţă de judeţele Braşov, Timiş, Prahova şi Suceava.
„Dacă ar fi să realizăm însă un astfel de clasament ţinând cont de victime, atunci pe primul loc s-ar situa judeţul Prahova, unde au murit 132 de persoane, urmat de Timiş, Bucureşti şi Ilfov, apoi de judeţele Suceava şi Constanţa“, explică oamenii legii. În ceea ce priveşte zilele-negre, cele mai fatidice au fost, anul trecut, 21 octombrie şi 28 noiembrie. Câte 21 de oameni au murit, atunci, în accidente rutiere, pe şoselele din România. La polul opus se situează zilele de 15 şi 28 februarie şi 5 mai, cu nicio victimă. 1.000.000 de euro pentru fiecare viaţă pierdută Lipsa de educaţie, intoleranţa şi indolenţa contribuie, alături de drumuri, la creşterea continuă a numărului de accidente, susţin poliţiştii. „Pe de o parte, încurajaţi şi de lege, mulţi dintre şoferi refuză să mai respecte regulile de circulaţie şi se cred Dumnezeu atunci când sunt la volan. Pe de altă parte, parcul auto creşte de la an la an, iar drumurile nu mai au capacitatea de a prelua numărul foarte mare de maşini. E clar că toţi trebuie să înţeleagă să circule aşa cum le permite drumul. Un sfat: până când vom avea autostrăzi, dacă nu vreţi să muriţi, învăţaţi să circulaţi în coloană, fără să vă hazardaţi în depăşiri neregulamentare - una dintre principalele cauze ale accidentelor grave produse pe drumurile naţionale“, susţine şeful Poliţiei Rutiere, comisarul-şef Gino Boşman. Acesta recunoaşte că, în ultima perioadă, poliţiştii sunt depăşiţi de explozia de accidente.
„În ultima lună am avut accidente acolo unde ne aşteptam mai puţin. Nici nu mai putem interveni eficient, pentru că am pierdut controlul jocului. Pe de altă parte, nu avem fonduri suficiente pentru o strategie de siguranţă rutieră eficientă. Spre exemplu, în Olanda sunt investiţi, anual, în programe de siguranţă rutieră, câte 1.000.000 de euro pentru fiecare persoană care moare într-un accident (specialiştii au concluzionat că acesta este costul social al fiecărei vieţi pierdute pe şosele)“, a conchis Boşman. UN ORAŞ UNIC: BUCUREŞTI Capitala europeană a gropilor şi a accidentelor Bilanţ 2007: 865 de accidente rutiere grave, 122 de morţi, 783 de răniţi grav, 3.380 de accidente uşoare, 3.923 de răniţi uşor şi cam tot atâtea gropi. Definiţia: Bucureşti, capitala României, unică în Europa. Potrivit statisticilor poliţiei, aceste recorduri sumbre „cad“ de la an la an. Motivele: străzile tot mai aglomerate şi pline de gropi şi ignoranţa şoferilor.
În prima lună a lui 2008, în Capitală s-au produs nu mai puţin de 255 de accidente grave (un sfert din totalul celor înregistrate în 2007), soldate cu 8 morţi şi 293 de răniţi. În „topul“ celor mai periculoase zone ale Capitalei conduce, în continuare, sectorul 2 (53 de accidente, majoritatea produse pe Şoseaua Pantelimon, Şoseaua Colentina, Şoseaua Mihai Bravu), urmat de sectorul 1 (50 de accidente, cele mai multe pe Şoseaua Chitilei şi Calea Griviţei).
Recomandările noastre
