Potrivit analizei instituţiei, sectorul companiilor s-a confruntat cu dificultăţi de finanţare în creştere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultăţile pentru onorarea serviciului datoriei şi a reinflamat blocajul financiar. 

Datornicii cu venituri mici

Sectorul populaţiei a consemnt ajustări semnificative ale activelor nefinanciare şi financiare, iar debitorii cu venituri mai mici, cei care deţin ponderea cea mai mare în totalul creditelor, au cele mai mari dificultăţi în rambursarea datoriilor, afectaţi de reducerea veniturilor şi de expunerea la riscul valutar.

Şocuri moderate

Reprezentanţii BNR estimează însă că sistemul financiar românesc s-a dovedit apt să absoarbă şocuri de intensitate moderată, indicatorii de stabilitate financiară semnaland un risc sistemic scăzut în condiţiile unei expuneri externe limitate.

Celelalte componente ale sistemului financiar au resimţit profund efectele crizei, în special piaţa de capital, însă dimensiunile lor reduse au contribuit la menţinerea riscului sistemic la un nivel scăzut.

Condiţii dificile

Potrivit celui de-al patrulea Raport asupra stabilităţii financiare, lansat de BNR, condiţiile de funcţionare a sistemului financiar românesc în cursul anului 2008 şi trimestrului I 2009, au fost unele dificile, marcate de înrăutăţirea continuă a mediului financiar internaţional, asocierea regiunii cu un grad mai înalt de risc şi deteriorarea percepţiei investitorilor străini pe fondul persistenţei dezechilibrelor structurale si macroeconomice.
 
Influenţa cea mai evidentă s-a resimţit pe piaţa de capital, însă rolul critic pentru stabilitatea financiară de ansamblu a revenit sectorului bancar, prin caracterul dominant în sistem.

Vulnerabilităţi

Principalele vulnerabilităţi pentru sectorul bancar, manifestate pregnant în această perioadă de criză economică şi financiară globală sunt volatilitatea finanţarii externe  şi riscul de credit sporit reflectat de dinamica accentuată  a creditelor neperformante.

Finanţarea externă a instituţiilor de credit şi companiilor româneşti a inregistrat, de la debutul crizei, o creştere a costurilor şi o reducere a scadenţelor.

Ulterior incertitudinile legate de finanţare au crescut, reflectînd, pe de o parte, criza de lichiditate din ţările cu investiţii în sectorul bancar din România şi, pe de altă parte, expunerea importantă a investitorilor străini în bilanţul companiilor şi băncilor româneşti.

Măsuri preventive

Acest context a impus iniţierea unor măsuri preventive, care s-au concretizat în negocierea pachetului de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeana şi alte instituţii financiare internaţionale.

De asemenea, pachetul de finanţare externă, impreună cu înţelegerile convenite la Viena/Bruxelles cu grupul principalelor bănci din Romania cu capital străin au contribuit la atenuarea perspectivei ajustăriii profunde şi rapide a finanţării externe, cu evitarea unor consecinţe adverse asupra activităţii economice şi sectorului bancar.