O casă conspirativă a fostului Serviciu Secret de Informații, ajunsă apoi la Securitate și ulterior transformată în reședință de protocol pentru Valentin Ceaușescu, fiul mai mare al dictatorului, și marele poet Tudor Arghezi, devenită după 1989 sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, este gata de a fi înhățată de „rechini imobiliari”. Academia Română trage un semnal de alarmă printr-un Apel remis redacției cu caracter de urgență la finalul săptămânii. Sediul INST ocupă un apartament la primul etaj al clădirii, iar în cel de al doilea etaj, locul din care a plecat la veșnicie Tudor Arghezi, a închis ochii, relativ recent, și fiica poetului, Mitzura Arghezi.
Evenimentul Zilei a mai relatat asupra acestei afaceri care poate transforma în milionari în euro persoane constituite într-un grup organizat care prezintă în instanță acte controversate. Am titrat atunci „Rechini imobiliari, la un pas de a pune mâna pe sediul INST” și „Casă conspirativă, cu acte la secret, revendicată de moștenitori dubioși”.
Cercetătorii Institutului, dintre care se remarcă directorul acestuia, fostul deținut politic cu 16 ani de temniță grea Radu Ciuceanu, cu toții doctori în istorie cu zeci de ani de răscolit Arhivele Naționale și cele ale CNSAS, au descoperit o serie de documente care infirmă în totalitate pretențiile unor moștenitori ai unui afacerist veros al perioadei interbelice și postbelice. Cercetătorii arată că la data când moștenitorii afaceristului susțin că se ridica imobilul, respectiv 1946, acesta era demult o casa conspirativă construită chiar de către Serviciul Secret de Informații în cartierul Dorobanți, încă din 1938. Până și din arhitectura de bun gust și detaliile clădirii, înțesată de simboluri care amintesc de credință și puterea informației, răzbate destinația sa specială. Între acestea, pe lângă crin și cruce, cel mai prezent este grifonul - „paznic al comorilor care, prin capul şi ghearele de vultur, îmbină energia celestă cu puterea terestră” -, actualul simbol al Serviciului de Informații Externe (SIE).
Ne puteți urmări și pe Google News
Academia Română ne-a informat că sediul INST a fost în trecut și casă conspirativă a Centrului de Informații Externe (CIE). Nicidecum o construcție de teapa unui afacerist condamnat penal în două rânduri, potrivit unei anchete a României libere: pentru fraude financiare, în 1948, și pentru crime de război, ceea ce, potrivit legislației, atrăgea automat și confiscarea averii. Mai mult, afaceristul în cauză, Nicolae Georgescu, a fost descoperit de cercetătorii INST în documente ale CNSAS cu un interogatoriu (foto/doc) în care afirmă că ar fi cumpărat o casă pe numele soției „în strada CERKERT 19” și nicidecum în strada Arhitect Grigore Cerchez nr. 16, actualul sediu INST, care este în prezent și ultima casa de pe stradă, gard în gard cu Televiziunea Română.
Două „greșeli” din două! Admițând că numele străzii a fost trecut greșit – deși și acest fapt e ciudat - cum rămâne cu numărul imobilului, de asemenea altul decât cel al sediului INST, atribuit Institutului de Guvernul României în urmă cu aproape 25 de ani. Profesorul Radu Ciuceanu nu se sfiește să afirme că i se pare că în această afacere dubioasă joacă „rechinii imobiliari” ai zonelor Bucureștiului, devenite acum exclusiviste.
Academia Română ne-a transmis un Punct de Vedere pe care îl redăm în continuare integral:
„Situație îngrijorătoare la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului”
“Academia Română își manifestă îngrijorarea și face apel ferm la instituțiile statului român în legătură cu situația locativă primejdioasă în care se află Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, amenințat cu evacuarea din sediul său din strada Arh. Grigore Cerchez nr. 16, sector 1, București.
Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului aflat sub egida Academiei Române funcționează în acest sediu din 1996, când imobilul din str. Cerchez nr. 16, proprietate publică a statului român, reprezentat de Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat – RA-APPS, i-a fost transmis spre administrare prin Hotărârea de Guvern numărul 1283.
Recomandările noastre
