Alegătorii nu s-au înghesuit ieri la vot, cu trei ore înainte de închiderea urnelor, rata prezenţei fiind de doar 34,48%.

Dacă, în urmă cu 18 ani, la primele alegeri libere s-au prezentat la urne peste 85% dintre electori, la scrutinul de ieri numărul participanţilor la vot s-a redus semnificativ. Dacă, în 2004, prezidenţiabilii au fost „locomotivele“ listei de partid, de această dată, în primele alegeri uninominale, candidaţii au fost nevoiţi să-şi mobilizeze singuri alegătorii la urne, folosindu-se atât de aparatul de partid, cât şi de notorietatea altor lideri politici.

Participarea scăzută la vot, faţă de 2004, a putut fi sesizată în urma estimărilor prezentate ieri de Biroul Electoral Central, pentru ora 17.00. Astfel, până la ora 18.00, 34% dintre români ajunseseră la urne, spre deosebire de 43% în 2004 (ora 17.00). O mobilizare mai mare a fost în mediul rural (40%), în timp ce alegătorii de la oraşe s-au dovedit dezinteresaţi de scrutin (30%).

Tendinţa a fost aceeaşi pe parcursul întregii zile. În cursul dimineţii, până la ora 10.00, s-au grăbit să voteze 4,87% dintre alegători, cei mai mulţi provenind din mediul rural (5,58%), în vreme ce în mediul urban prezenţa a fost de 4,36%. La scrutinul similar din 2004, numai până la ora 9.00 se prezentaseră 3,16% dintre români, iar până la ora 11.00 procentul acestora crescuse la 10,7.

Potrivit estimărilor BEC de ieri, până la ora 14.00 votaseră 19% dintre alegători, iar cei mai mulţi au reprezentat mediul rural (22%), spre deosebire de cei din mediul urban (18%).

Capitala, în topul absenteismului

În topul prezenţei la vot, la ora 18.00, s-a aflat judeţul Teleorman (47%), urmat de Vrancea, Giurgiu şi Ilfov, fiecare cu peste 41%. La polul opus s-a aflat Bucureştiul (25%), urmat de Timiş (26%), Covasna (28%) şi Sibiu (29%).

În Capitală, cea mai mare rată de neparticipare a fost înregistrată în sectorul 3, unde numărul celor care au trecut pe la urne s-a ridicat abia la 22%. Pe de altă parte, cea mai bună prezenţă din Bucureşti a fost înregistrată în sectoarele 1 şi 2, figurând în clasamentul BEC cu câte 29% .

Interes tot mai mic pentru alegeri

Interesul cetăţenilor pentru politică a scăzut sistematic încă din 1990, când la alegerile legislative s-au prezentat 86% dintre alegători.

Doi ani mai târziu, procentul de participare a scăzut la 76%, păstrându-se totuşi în 1996 când, pentru prima dată după Revoluţie, puterea era câştigată de o formaţiune de dreapta (CDR).

În 2000, PDSR-ul în frunte cu Ion Iliescu câştiga parlamentarele şi prezidenţialele, alegerile înregistrând o rată de participare de 65%. La ultimele alegeri parlamentare cuplate cu cele prezidenţiale, în 2004, prezenţa la urne s-a ridicat la 58%.

Deocamdată, potrivit rezultatelor parţiale, parlamentarele din acest an conduc în topul negativ al prezenţei. Din acest punct de vedere, alegerile din 30 noiembrie ar putea fi întrecute în clasamentul absenteismului doar de europarlamentarele din 2007.

Dacă până la ora 16.00 se prezentaseră la alegerile europene 19,61% dintre electori - cifră similară celei de ieri, de la ora 14.00 - la închiderea urnelor procentul acestora se ridica la 29,12.

PROFIL

Cine a votat parlamentul de criză

Bărbat peste 50 de ani, cu cel mult 10 clase sau şcoală profesională, din mediul rural, acesta este profilul alegătorului care a ieşit la vot până la ora 13.00. Potrivit Insomar, în prima parte a zilei au mers la urne 17,9% dintre votanţii din mediul rural şi 14,9% din cel urban.

Dintre aceştia, 56% au fost bărbaţi, iar 44% femei. Cei mai în vârstă au vrut să voteze mai devreme. 33% dintre ei aveau vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani, 25% erau cei de peste 65 de ani, în vreme ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani figurau la coada clasamentului cu 17%. Dintre votanţi, 25% aveau între 35 şi 49 de ani.

La capitolul educaţie, cei care au cel mult 10 clase sau şcoala profesională erau, la ora 13.00, cei mai disciplinaţi alegători - 52%, spre deosebire de cei 31% cu liceul sau şcoala profesională şi 17% cei cu studii superioare.

Preferatul femeilor venite la vot până la ora 13.00 a fost secretarul general al PDL Vasile Blaga, al cărui electorat a fost în proporţie de 54% feminin. PSD-istul Mircea Geoană a fost votat în majoritate de bărbaţi - 57%, iar premierul Tăriceanu, la fel - 55%. Cei cu studii superioare l-au preferat pe Blaga (44%), în cazul lui Geoană procentul acestora fiind de doar 5. (Clarice Dinu)