Chestorul justifică cifrele mai mici din ultimul raport al Agenţiei Antidrog prin faptul că mii de toxicomani "au emigrat" în Europa de Vest.

România „a exportat“, în ultimii patru ani, peste 7.000 de consumatori de heroină injectabilă. Aşa a justificat, ieri, chestorul Pavel Abraham - încă preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), deşi şeful statului Traian Băsescu i-a semnat decretul de pensionare - diferenţa foarte mare dintre numărul de consumatori de heroină injectabilă raportat de ANA în 2004 şi cel prezentat în raportul pentru 2008. Şi asta, în condiţiile în care chestorul a recunoscut că, în România, consumul de stupefiante „a crescut uşor“.

Concret, potrivit studiilor realizate după metodele folosite de specialiştii Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie de la Lisabona, în 2003, 24.000 de bucureşteni (aproximativ 1% din populaţia Capitalei) îşi injectau heroină, în timp ce, în 2007, numărul acestora a scăzut la puţin peste 16.000. „Despre această diferenţă, care într-adevăr este foarte mare, ne-au întrebat şi colegii noştri de la Lisabona, dar explicaţia este foarte simplă. Majoritatea celor peste 7.000 de consumatori, care reprezintă diferenţa dintre numărul înregistrat în 2004 şi cel de acum, au plecat din ţară“, a explicat, cu seninătate, Abraham.

Cât despre faptul că droguri considerate extrem de periculoase, precum heroină şi ecstasy, sunt foarte răspândite în rândul copiilor şi liceeniilor, concluzia este la fel de simplă: toate statele membre UE au această problemă.

Diferenţe între raport şi realitate

„Cea mai mică vârstă declarată de un respondent (în timpul realizării studiului privind prevalenţa consumului de droguri ilegale în rândul populaţiei de 15-64 de ani) pentru debutul în consumul de canabis a fost de 11 ani. În cazul ecstasy, cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani“, se arată în raportul ANA, potrivit căruia 14,5% dintre elevii români de 16 ani consumă sau au consumat droguri ilegale.   Datele din stradă sunt însă mult mai grave. „Ştiu un copil de 11 ani care-şi injectează heroină. Locuieşte în Ferentari şi apelează frecvent la noi pentru seringi. Acest copil nu apare în raportul ANA“, a menţionat unul dintre specialiştii care lucrează într-un centru al Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS).

Despre vârsta tot mai scăzută a toxicomanilor români vorbeşte şi Observatorul European, în raportul prezentat ieri la Bruxelles: „(...) câteva ţări, printre care şi România, raportează un procent relativ ridicat de decese prin supradoză în rândul celor sub 25 de ani - încă un semn al prezenţei consumatorilor mai tineri“.

ACUZAŢII

40.000 de consumatori, de patru ani

Ieri, Pavel Abraham s-a contrazis şi în privinţa „creşterii uşoare“ a consumului de stupefiante, despre care singur a precizat că este relevată de raportul pentru 2008. Rugat să furnizeze, concret, numărul consumatorilor de stupefiante din România, Abraham a răspuns: aproximativ 40.000. Aceeaşi cifră valabilă de patru ani, care a stat la baza criticilor dure lansate la adresa ANA, la sfârşitul lunii septembrie, şi de reprezentantul organizaţiei europene Europe Against Drugs (EURAD) la Consiliul Europei, Gigel Lazăr. „România este una dintre ţările care nu deţine o statistică referitoare la consumul de droguri. Pe site-ul ANA figurează constant faptul că în ţară ar fi 40.000 de consumatori, de patru ani“, arăta Lazăr, potrivit căruia, în România nu se pot înfiinţa centre de tratament-antidrog deoarece nu se cunoaşte dimensiunea fenomenului.