A fost o decizie în unanimitate a judecătorillor CCR, conform romanialibera.ro, în urma căreia s-a ajuns la concluzia că Trancă, judecătoare a Curții de Apel din București, a încercat să se substituie chiar Curții Constituționale și a forțat legea fundamentală când a sesizat neconstituționalitatea OUG 13 a Guvernului Grindeanu.

La numai două zile de la publicarea în Monitorul Oficial a OUG 13, pe 3 februarie a.c., Ordonanța a fost contestată la CCR de Trancă, dar excepția de neconstituționalitate ridicată de aceasta a fost respinsă ca „inadmisibilă“ pe 7 martie 2017. de către CCR. La data de 8 iunie a fost publicată și motivarea deciziei în Monitorul Oficial. 

„Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a fost ridicată de instanța judecătorească la data de 3 februarie 2017, dată la care, fără a o pune în discuția subiecților procesuali principali, a și sesizat Curtea Constituțională, aspect care a dus la imposibilitatea formulării de către aceștia a punctului lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, contrar art. 33 alin. (2) din Codul de Procedură Penală coroborat cu art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992“, se arată în motivarea CCR, care arată cum Trancă, magistrat ce judeca un dosar de abuz în serviciu la Curtea de Apel București, a decis să sesizeze CCR nu la cererea celor judecați, cum ar fi fost corect procedural, ci din voință personală.

„Pentru a ridica excepția de neconstituționalitate, instanța judecătorească, în mod artificial, a apreciat legătura cu soluționarea cauzei exclusiv prin prisma prevederilor de drept penal substanțial cuprinse la art. I pct. 3 din ordonanța de urgență criticată, text care nu era încă în vigoare la data ridicării excepției de neconstituționalitate, nefăcând parte din fondul activ al legislației. Or, este de dome­niul evidenței că un text legal care nu este în vigoare [art. I pct. 3] nu poate avea legătură cu soluționarea unei cauze aflate pe rolul unei instanțe judecătorești“, se mai arată în motivare.

Trancă a intrat în atenţia opiniei publice după ce împreună cu judecătorul George Dorel Matei a decis condamnarea Marianei Rarinca, în 2015, la trei ani de închisoare cu suspendare. Rarinca fusese acuzată de către Livia Stanciu, șefa Înaltei Curți la acea vreme, de șantaj, dar achitată în cele din urmă.

Conform procurorilor DNA, în perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu cu mediatizarea unor fapte imaginare, compromţătoare pentru aceasta şi pentru soţul ei. Pentru a bloca apariţia informaţiilor în presă, Rarinca i-ar fi pretins şefei ICCJ 20.000 de euro.